Tekatana (sabia mâinii)  

MUlte elemente si procedee din Aikido provin din arta tradiţionala japoneza a luptei cu sabia (Ken-Jutsu).

Înrudirea este vizibila in atitudine, poziţie si deplasări, si pentru ca Nage in timpul execuţiei procedeelor își foloseşte mâinile pentru cele mai variate mişcări de lovire, taiere si parare ca si când ar tine in mâini o sabie, sau ca si când braţul sau ar fi o sabie.

Prin Tekatana (sabia mâinii) se înţelege de obicei muchia dinspre degetul mic al palmei desfăcute, ţinuta încordată la capătul braţului si el încordat si uşor îndoit, încordarea se realizează nu atât cu muşchii, ci prin circulaţia Ki-ului. Prin Tekatana se transmite forţa respiraţiei (Kokyu) ce porneşte din Centru (Hara). Tekatana se foloseşte ținând degetele drepte si depărtate, pentru ca daca degetele sunt îndoite sau lipite, Ki-ul nu circula.

In Aikido Tekatana se poate mişca pe traiectorii foarte variate determinate de combinarea mişcărilor necesare in timpul execuţiei tehnicilor de lupta. Corpul iui Nage in mişcare poate elibera Ki (Irimi) sau absorbi Ki (Tenkan). In ambele cazuri trebuie insa sa existe o legătura fizica, directa intre Nage si Uke, prin care sa se poată transmite („sa se umple golul”) energia lui Nage sau sa se aspire („sa golească plinul”) energia lui Uke. Eficienta procedeelor de Aikido este deci determinata de interacţiunea dintre deplasare (Sabaki) si sabia mâinii (Tekatana).

Nage poate să-și folosească „arma” numai daca armonizează factorii acţiunii (intensitate, direcţie si sens, punct de aplicaţie al forţei respiraţiei) astfel ca sa devină un tot eficient in situaţia data. Cele de mai sus sunt doar noţiuni teoretice; înţelegerea si folosirea intuitiva a Tekatana nu se pot realiza decât prin antrenamente practice îndelungate.

Pentru a putea folosi eficient Tekatana trebuie evitate blocajul sau pararea directa a loviturilor mai ales daca ele sunt efectuate cu o arma. Nage trebuie deci mai întâi sa ia contact si sa însoţească un timp atacul in direcţia Iu ! Iniţiala, completându-l si abia apoi, după stabilirea legăturii dintre cele doua corpuri (Centre) să-l dirijeze cum doreşte. Aceasta condiţie împiedica folosirea nechibzuita a Tekatana pentru atacuri si contribuie la impresia de eleganta a mişcărilor de Aikido