LECTIA 1 :

1. EVALUAREA PRIMARA:

SIGURANTA SALVATORULUI:

SALVATORUL EVALUEAZA SITUATIA GENERALA ASIGURINDU-SE DE LIPSA ORICARUI PERICOL. ASIGURATI-VA CA NICI VICTIMA SI NICI DVS. NU SUNTETI IN PERICOL. RISCURILE MAJORE PENTRU SALVATOR POT FI: TRAFIC INTENS, CURENTUL ELECTRIC, STRUCTURI INSTABILE ОN CARE SAU SUB CARE SE AFLA VICTIMA, SUBSTANTE TOXICE, GAZE, BOLI TRANSMISIBILE CARE NECESITA O PROTECTIE SPECIALA ОN TIMPUL EFECTUARII VENTILATIEI ARTIFICIALE.

NIVELUL DE CONSTIENTA:

SE EVALUEAZA STAREA VICTIMEI: ESTE CONSTIENT SAU INCONSTIENT? IL SCUTURAM CU GRIJA DE UMAR SI ОL INTREABAM CU VOCE TARE: “CE S-A INTIMPLAT? VA SIMTITI BINE?” SAU INCERCAM SA-L DETERMINAM SA RASPUNDA LA COMENZI CA DE EXEMPLU: “DESCHIDETI OCHII.”
DACA RASPUNDE SAU SE MISCA, DECI VICTIMA ESTE CONSTIENTA, SE LASA IN POZITIA ОN CARE A FOST GASITA, (ASIGURATI-VA INCA ODATA CA NU ESTE IN PERICOL) SI INCERCATI SA IDENTIFICATI MOTIVUL PENTRU CARE PACIENTUL SE AFLA IN POZITIA RESPECTIVA.SE CHEAMA AJUTOR CALIFICAT ANUNTIND SITUATIA LA 903. STAREA VICTIMEI SE REEVALUEAZA PERIODIC PINA LA SOSIREA ECHIPEI CALIFICATE.
IN CAZUL IN CARE VICTIMA NU RASPUNDE, DECI ESTE INCONSTIENTA:

2. ABC-UL RESUSCITARII:

RESPECTATI ETAPELE DE ACTIUNE IN EVALUAREA FUNCTIILOR VITALE:

1. A. AIRWAY. – ELIBERAREA CAILOR AERIENE. MENTININD DESCHISE SI LIBERE CAILE AERIENE SE PERMITE CIRCULATIA AERULUI INTRE ORGANISM SI MEDIUL INCONJURATOR.
2. B. BREATHING – RESPIRATIA – PROCESUL PRIN CARE PATRUNDE AERUL IN PLAMINI SI SE ELIBEREAZA DIOXIDUL DE CARBON IN AERUL ATMOSFERIC.
3. C. CIRCULATION – CIRCULATIA – CIRCULATIA SINGELUI PRIN ORGANISM.
. AIRWAY. – ELIBERAREA CAILOR AERIENE

ELIBERATI CAILE RESPIRATORII PRIN RIDICAREA BARBIEI SI HIPEREXTENSIA CAPULUI APASIND PE FRUNTE. PUNETI UNA DINTRE MIINI PE FRUNTEA PACIENTULUI (ASTFEL ОNCIT DEGETUL MARE SI CEL ARATATOR SA RAMINA LIBERE PENTRU A PUTEA PENSA NASUL VICTIMEI CIND I SE FACE RESPIRATIE GURA LA GURA.) IN ACELASI TIMP CU DOUA DEGETE DE LA MINA CEALALTA RIDICATI BARBIA VICTIMEI. IN CAZUL VICTIMEI INCONSTIENTE ESTE POSIBIL CA LIMBA SA-I CADA IN SPATE SPRE FARINGELE POSTERIOR BLOCIND ASTFEL CAILE AERIENE SUPERIOARE.

FACIND O HIPEREXTENSIE A CAPULUI SI RIDICВND BARBIA, LIMBA SE RIDICA SI ELIBEREAZA CAILE AERIENE. ELIBERATI GВTUL DE EVENTUALELE HAINE STRВNSE. ОNDEPARTATI ORICE CAUZA DE OBSTRUCTIE EVIDENTA DIN GURA. ACEASTA POT FI: DANTURA RUPTA, PROTEZE DENTARE RUPTE, SALIVA, SВNGE ETC. NU PIERDETI TIMPUL CAUTВND OBSTRUCTII ASCUNSE.

1. BREATHING – RESPIRATIA

PASTRIND CAILE RESPIRATORII LIBERE ASCULTATI, SIMTITI SI OBSERVATI DACA VICTIMA RESPIRA ADECVAT. NE APLECAM ASUPRA VICTIMEI CU FATA CATRE TORACE SI ASCULTATI LA NIVELUL CAVITATII BUCALE A VICTIMEI ZGOMOTELE RESPIRATORII, SIMTITI DACA EXISTA SCHIMB DE AER APROPIIND OBRAZUL DE NASUL SI GURA VICTIMEI, OBSERVATI MISCARILE PIEPTULUI.

PENTRU A DECIDE PREZENTA SAU ABSENTA RESPIRATIEI ASCULTATI, SIMTITI SI VEDETI TIMP DE MINIMUM 5-10 SECUNDE.

1. CIRCULATION – CIRCULATIA

CIRCULATIA ESTE REALIZATA DE CORD. EVALUAREA ACESTEIA SE FACE PRIN VERIFICAREA PULSULUI. PULSUL SE POATE SIMTI CEL MAI BINE PE ARTERA CAROTIDA CARE ESTE SITUATA IN SANTUL FORMAT DE UNUL DIN MUSCHII GITULUI SI MARUL LUI ADAM. DEGETELE ARATATOR SI MIJLOCIU LOCALIZEAZA MARUL LUI ADAM SI VOR ALUNECA LATERAL PE GIT PINA SE SIMTE BATAIA ОN VIRFUL ACESTORA. PULSUL POATE FI PALPAT PE AMBELE PARTI ALE GITULUI DAR NICIODATA ОN ACELASI TIMP. ACEASTA ETAPA POATE FI EXECUTATA SIMULTAN CU VERIFICAREA RESPIRATIEI, DE ASEMENEA TIMP DE 5-10 SECUNDE.

LECTIA 2

1. VICTIMA NU RESPIRA SI NU ARE PULS:

PRIMUL GEST IN ACEASTA SITUATIE ESTE ANUNTAREA SITUATIEI LA 903 SOLICITIND AJUTORUL ECHIPEI MEDICALE CALIFICATE SI CU DOTARE CORESPUNZATOARE DUPA CARE INCEPEM RESUSCITAREA CARDIO-PULMONARA. DACA VICTIMA NU RESPIRA, NU ARE PULS SI ESTI SIGUR CA VA SOSI AJUTOR PROFESIONIST CALIFICAT, INCEPE VENTILATIA ARTIFICIALA SI COMPRESIUNILE TORACICE. ELE SE EXECUTA SUCCESIV.
IN CAZUL IN CARE SUNTETI SINGURUL SALVATOR RAPORTUL VENTILATIE MASAJ CARDIAC TREBUIE SA FIE DE 2:30, ACEST LUCRU REPETINDU-SE TIMP DE UN MINUT
FIECARE CICLU SE INCEPE CU VENTILATIA ARTIFICIALA SI SE TERMINA CU VENTILATIE.

TEHNICA VENTILATIEI ARTIFICIALE

INGENUNCHEATI LINGA PACIENT. CU CAPUL VICTIMEI IN HIPEREXTENSIE SE MENTINE GURA USOR INTREDESCHISA CU O MINA, IN TIMP CE CU CEALALTA SE SUSTINE FRUNTEA SI SE PENSEAZA NASUL.
1.INSPIRATI PROFUND AER

2. ASEAZATI ETANS GURA PE GURA VICTIMEI, SI INSUFLATI AER TIMP DE 2-3 SECUNDE. IN ACELASI TIMP SE VERIFICA DACA TORACELE SE RIDICA ATUNCI CIND NOI INSUFLAM .

FIECARE RESPIRATIE TREBUIE SA FIE SUFICIENT DE PUTERNICA ASTFEL INCIT TORACELE SA SE RIDICE. TINETI CAPUL IN HIPEREXTENSIE CU BARBIA RIDICATA ОNDEPARTIND GURA DE LA GURA VICTIMEI SI LASATI CA TORACELE PACIENTULUI SA REVINA. VOLUMUL DE AER PE CARE IL INSUFLAM ESTE MAI IMPORTANT DECIT RITMUL IN CARE IL ADMINISTRAM.

TEHNICA MASAJULUI CARDIAC EXTERN

CU VICTIMA ASEZATA PE SPATE PE UN PLAN DUR SE LOCALIZEAZA PUNCTUL DE COMPRESIE SITUAT IN PARTEA INFERIOARA A STERNULUI. DEGETUL INELAR MERGE DE-A LUNGUL REBORDULUI COSTAL PINA LA APENDICELE XIFOID (LOCUL DE INTILNIRE A COASTELOR). LA ACEST NIVEL LINGA ACEST DEGET SE ASEAZA ALTE DOUA DEGETE, RESPECTIV DEGETUL MIJLOCIU SI CEL ARATATOR, DUPA CARE ASEZAM PODUL PALMEI CELEILALTE MIINI, TANGENT LA CELE DOUA DEGETE PLASATE PE PIEPT, ACEASTA ESTE LOCUL IN CARE TREBUIE FACUTE COMPRESIUNILE TORACICE.

INGENUNCHEATI LINGA VICTIMA, FACETI DOUA VENTILATII, DUPA CARE GASITI PUNCTUL DE REPER CU DEGETUL INELAR, PORNIND DIN PARTEA INFERIOARA A REBORDULUI COSTAL, CATRE APENDICELE XIFOID (LOCUL DE INTILNIRE A COASTELOR). AJUNGIND CU DEGETUL INELAR LA APENDICELE XIFOID, ASEZATI DEGETUL MIJLOCIU SI ARATATOR LINGA EL, APOI ASEZAM PODUL PALMEI CELEILALTE MIINI, ACESTA FIIND LOCUL IN CARE TREBUIE FACUTE COMPRESIUNILE.
ASEAZAM CEALALTA MINA (CEA CU CARE AM REPERAT APENDICELE XIFOID), PESTE MINA SITUATA PE STERN FARA CA DEGETELE SA SE SPRIJINE PE TORACE.

CU COATELE INTINSE, CU BRATELE PERPENDICULAR PE STERN, LINIA UMERILOR SA FIE PARALELA CU LINIA LONGITUDINALA A PACIENTULUI SE FAC COMPRESIUNILE ASTFEL INCIT SA INFUNDAM STERNUL CU O ADINCIME DE APROXIMATIV 4-5 CM (NUMARIND CU VOCE TARE, SI 1 SI 2 SI 3 SI 4 SI 5….). FRECVENTA COMPRESIUNILOR EXTERNE TREBUIE SA FIE DE 80-100/MIN. FACEM 30 COMPRESIUNI STERNALE SI DOUA RESPIRATII GURA LA GURA,REPETIND PROCEDURA DE CITEVA ORI.

LECȚIA 3

1.VICTIMA NU RESPIRA DAR ARE PULS:

IN ACEST CAZ PRIMA ETAPA DE ACTIUNE CONSTA DIN EFECTUAREA UNUI NUMAR DE 10 VENTILATII ARTIFICIALE DUPA CARE VOM ANUNTA 903 SOLICITIND AJUTOR MEDICAL CALIFICAT. NE REINTOARCEM, REEVALUAM STAREA PACIENTULUI SI VOM ACTIONA IN FUNCTIE DE CEEA CE VOM CONSTATA. IN CAZUL ОN CARE SITUATIA VA FI NEMODIFICATA VOM CONTINUA VENTILATIA PACIENTULUI VERIFICIND PERIODIC PULSUL PACIENTULUI.

2. VICTIMA RESPIRA SI ARE PULS:

DACA VICTIMA RESPIRA SI ARE PULS, DAR ESTE INCONSTIENTA O VOM ASEZA IN POZITIA LATERALA DE SIGURANTA.
INGENUNCHIND LINGA VICTIMA VOM ELIBERA CAILE AERIENE PRIN HIPEREXTENSIA CAPULUI SI RIDICAREA BARBIEI. ASEZAM BRATUL CEL MAI APROPIAT AL VICTIMEI ОN UNGHI DREPT FATA DE CORP, IAR ANTEBRATUL SE INDOAIE IN SUS. VOM TRECE CELALALT BRAT AL VICTIMEI PESTE TORACE ASEZIND DOSUL PALMEI PE OBRAZUL VICTIMEI.

SE RIDICA GENUNCHIUL ( CEL OPUS FATA DE SALVATOR) VICTIMEI, TRAGINDU-L IN SUS SI MENTININD PICIORUL PE PAMINT. CU O MINA VOM PRINDE UMARUL OPUS FATA DE SALVATOR SI CU CEALALTA MINA GENUNCHIUL PACIENTULUI. IL VOM INTOARCE LATERAL SPRE SALVATOR; NE ASIGURAM CA SE SPRIJINA PE GENUNCHI SI PE COT, REARANJAM CAPUL IN HIPEREXTENSIE SI DESCHIDEM GURA.

ANUNTAM LA 903 SOLICITIND AJUTOR MEDICAL CALIFICAT. NE REINTOARCEM APOI LA VICTIMA, REEVALUAM SITUATIA SI SUPRAVEGHEM PACIENTUL PINA LA SOSIREA ECHIPAJULUI MEDICAL.

LECȚIA 4:

DEZOBSTRUCTIA CAILOR AERIENE SUPERIOARE

1. PACIENT CONSTIENT:
   OBSTRUCTIA CAILOR AERIENE INSEAMNA BLOCAREA CAILOR AERIENE SUPERIOARE CU UN BOL ALIMENTAR SAU UN CORP STRAIN. VICTIMA SE VA SUFOCA. OBSTRUCTIA POATE FI INCOMPLETA SAU COMPLETA. DACA VICTIMA ESTE CONSTIENTA VA INDICA ACEST LUCRU PRIN PRINDEREA GITULUI CU O MINA SAU CU DOUA MIINI.

IN CAZUL OBSTRUCTIEI INCOMPLETE RESPIRATIA ESTE ZGOMOTOASA, PACIENTUL ESTE APLECAT IN FATA SI INCURAJAT SA TUSEASCA.
DACA ACEASTA NU DA REZULTATE VA TREBUI SA INCERCATI O ALTA MANEVRA , NUMITA MANEVRA HEIMLICH; SE APLICA ATUNCI CIND OBSTRUCTIA DEVINE COMPLETA. APROPIATI-VA DE VICTIMA DIN SPATE, CUPRINDETI-L PE SUB BRATE, INDEPARTATI PICIOARELE, ASEAZA-TI O MINA LA MIJLOCUL DISTANTEI DINTRE OMBILIC SI APENDICELE XIFOID, CU CEALALTA MINA PRINDETI MINA INCLESTATA SI FACETI MISCARI BRUSTE INAUNTRU SI IN SUS.

ACESTE MISCARI VOR COMPRIMA DIAFRAGMUL CARE LA RINDUL LUI VA COMPRIMA PLAMINII SI PRESIUNEA CREATA IN BRONHII VA ARUNCA CORPUL STRAIN IN CAVITATEA BUCALA. FACETI ACESTE MISCARI PINA ELIBERATI CAILE AERIENE.

2. PACIENT INCONSTIENT:

DACA VICTIMA DEVINE INCONSTIENTA, INTINDETI-O PE PAMINT SI APLICATI ACEEASI MANEVRA, INCALECIND PICIOARELE VICTIMEI. REPERATI LOCUL, ASEZIND PODUL PALMEI LA MIJLOCUL DISTANTEI DINTRE OMBILIC SI APENDICELE XIFOID. ASEZATI CEALALTA MINA PESTE ACEASTA (CA LA MASAJUL CARDIAC) SI FACETI COMPRESIUNI CU MISCARI BRUSTE IN ADINCIME SI IN SUS.

REPETATI ACESTE MISCARI DE 4-5 ORI DUPA CARE, INTORCIND CAPUL VICTIMEI INTR-O PARTE, VERIFICATI CAVITATEA BUCALA A ACESTEIA PENTRU A INDEPARTA BOLUL ALIMENTAR SAU CORPUL STRAIN. DACA ACESTA NU ESTE VIZIBIL, INCERCATI DIN NOU SA VENTILATI, OBSERVIND DACA INTRA SAU NU AERUL. IN CAZ DE INSUCCES REPETATI MANEVRA HEIMLICH PINA CIND CAILE AERIENE VOR FI LIBERE.

!!! MANEVRA HEIMLICH PT PACIENT INCONSTIENT E FOLOSITA DOAR ATUNCI CIND SINTETI SIGUR CA IN CAILE AERIENE ALE ACESTUIA SE AFLA UN CORP STRAIN!!!

LECȚIA 5:

EVALUAREA PRIMARA A PACIENTULUI TRAUMATIZAT

IN CAZUL PACIENTILOR TRAUMATIZATI FOARTE IMPORTANT ESTE SA STIM EXACT CE TREBUIE SI CE NU TREBUIE SA FACEM. ORICE GRESEALA COMISA POATE AGRAVA STAREA BOLNAVULUI PUNINDU-I VIATA IN PERICOL.OBIECTIVUL PRINCIPAL URMARIT IN CAZUL PACIENTILOR TRAUMATIZATI CONSTA IN ASIGURAREA TRATAMENTULUI PRECOCE SI CORECT PENTRU CA ACEST LUCRU POATE IMBUNATATII SEMNIFICATIV ULTERIOR REABILITAREA BOLNAVULUI. DECI PRINCIPIUL FUNDAMENTAL CARE TREBUIE SA CONDUCA COMPORTAMENTUL NOSTRU IN TIMPUL UNEI URGENTE ESTE:

A NU AGRAVA STAREA VICTIMEI !

SECVENTELE URMARITE IN CAZUL ACESTOR SITUATII SUNT SIMILARE CU CELE INTILNITE LA PACIENTII FARA TRAUMATISME.
*EVALUAREA ZONEI SI SIGURANTA SALVATORULUI RAMIN IN ATENTIA NOASTRA.
* SA DEVINA SIGUR LOCUL ACCIDENTULUI: SEMNALIZARE, STATIONAREA VEHICULELOR
*INDEPARTAREA ACCIDENTATULUI DE PERICOLUL IMINENT SAU DE CAUZA ACCIDENTULUI EVITIND RISCURILE SI / SAU AGRAVAREA SITUATIEI.
* ELIBERAREA CAILOR AERIENE – IN ACEST CAZ NU SE FACE HIPEREXTENSIA CAPULUI CI SUBLUXATIA MANDIBULEI.
*VERIFICAREA RESPIRATIEI PRIN: SIMT – VAD – AUD
*VERIFICAREA PULSULUI

DACA ESTE NECESAR SE INCEP IMEDIAT MANEVRELE DE RESUSCITARE EXCEPTIE FIIND SITUATIA IN CARE SE CONSTATA EXISTENTA UNEI HEMORAGII MASIVE, SITUATIE CIND SE REALIEAZA HEMOSTAZA APOI SE VOR INCEP MANEVRELE DE RESUSCITARE.
IN TOATE CAZURILE DE TRAUMA SE ARE IN VEDERE POSIBILITATEA EXISTENTEI LEZIUNII DE COLOANA CERVICALA.
SUSPICIUNEA EXISTENTEI LEZIUNII DE COLOANA CERVICALA APARE:

1. LA ORICE PACIENT POLITRAUMATIZAT (PACIENTII CARE AU MAI MULT DE DOUA LEZIUNI DIN CARE CEL PUTIN UNUL PUNE VIATA IN PERICOL).
2. LA ORICE PACIENT CARE A SUFERIT UN TRAUMATISM LA NIVELUL CAPULUI
3. LA ORICE PACIENT CARE PREZINTA TRAUMATISM LA NIVELUL TORACELUI IN APROPIEREA CAPULUI
4. LA ORICE PACIENT CONSTIENT, CARE ACUZA DURERI LA NIVELUL GITULUI
5. LA ORICE PACIENT CARE PREZINTA CREPITATII SAU DEFORMARI LA NIVELUL GITULUI PACIENTULUI
6. LA ORICE PACIENT CARE PREZINTA UN STATUS MENTAL ALTERAT (AFLATI SUB INFLUENTA ALCOOLULUI…)

LECȚIA 6:

EVALUAREA SECUNDARA A PACIENTULUI TRAUMATIZAT

ODATA VERIFICATE SI ASIGURATE FUNCTIILE VITALE SE EFECTUEAZA O EVALUARE SECUNDARA, CARE CONSTA DINTR-O EVALUARE MAI DETAILATA, DIN CAP PINA ОN VIRFUL PICIOARELOR, CAUTINDU-SE ALTE POSIBILE LEZIUNI.
PENTRU A REALIZA O EXAMINARE AMANUNTITA SE DEZBRACA COMPLET PACIENTUL AVIND TOTUSI GRIJA SA-L PROTEJAM DE HIPOTERMIE.
EVALUAREA SECUNDARA URMEAZA VERIFICAREA URMATOARELOR PUNCTE:

EXAMEN NEUROLOGIC DE BAZA

I NIVEL DE CONSTIENTA CEL MAI SIMPLU REALIZAT CONFORM SCALEI GLASGOW
1. DESCHIDEREA OCHILOR
1. SPONTAN…………………………………………… 4 PUNCTE
2. LA CERERE…………………………………………..3 PUNCTE
3. LA DURERE…………………………………………..2 PUNCTE
4. NU DESCHIDE……………………………………….1 PUNCT
2. CEL MAI BUN RASPUNS MOTOR
1. LA ORDIN……………………………………………6 PUNCTE
2. LOCALIZEAZA STIMULII DUREROSI………………5 PUNCTE
3. RETRAGE LA DURERE…………………………….. 4 PUNCTE
4. FLEXIE LA DURERE………………………………. 3 PUNCTE
5. EXTENSIE LA DURERE…………………………….2 PUNCTE
6. NICI UN RASPUNS……………………………….1 PUNCT
3. CEL MAI BUN RASPUNS VERBAL
1. ORIENTAT…………………………………………. 5 PUNCTE
2. CONFUZ …………………………………………..4 PUNCTE
3. CUVINTE FARA SENS ……………………………3 PUNCTE
4. ZGOMOTE…………………………………………2 PUNCTE
5. NICI UN RASPUNS………………………………1 PUNCT

II DIMENSIUNEA PUPILELOR SI REACTIA LA LUMINA (TREBUIE SA FIE EGALE SI SA-SI MODIFICE DIMENSIUNEA SIMULTAN, DIMINUВNDU-SE LA LUMINA SI MARINDU-SE LA INTUNERIC.
III EVALUAREA SENSIBILITATII SI CAPACITATEA DE MISCARE A MEMBRELOR SUPERIOARE SI INFERIOARE.

EVALUAREA SI TRATAMENTUL LEZIUNILOR CAPULUI, GITULUI

1. RANI, CONTUZII, HEMORAGII
   2. SE EXAMINEAZA URECHEA, NASUL, GURA
   3. LEZIUNI OCULARE
   4. LEZIUNI OSOASE

EVALUAREA SI TRATAMENTUL LEZIUNILOR LA NIVELUL TORACELUI

1. EVALUAREA DURERII SI / SAU A DIFICULTATII RESPIRATIEI
   2. RANI, CONTUZII, HEMORAGII
   3. LEZIUNI OSOASE

EVALUAREA SI TRATAMENTUL LEZIUNILOR LA NIVELUL ABDOMENULUI SI BAZINULUI

1. A SE EVALUA DACA EXISTA DURERE ABDOMINALA
2. RANI, HEMORAGII
3. LEZIUNI OSOASE, FRACTURILE LA ACEST NIVEL SUNT DEOSEBIT DE GRAVE, ELE POT AFECTA ORGANELE GENITALE INTERNE, VASE MARI, RECTUL.

EVALUAREA SI TRATAMENTUL LEZIUNILOR LA NIVELUL EXTREMITATILOR

1. RANI, CONTUZII SAU HEMORAGII
   2. A SE EVALUA EXISTENTA DURERII
   3. SE PALPEAZA PULSUL PERIFERIC

LECȚIA 7:

PRIMUL AJUTOR IN CAZUL EPISTAXISULUI (SINGERAREA NAZALA)

GENERALITATI

EPISTAXISUL (SANGERAREA NAZALA) ESTE UN ACCIDENT OBISNUIT, MAI ALES LA COPII SI POATE FI TRATAT FOARTE SIMPLU. APARE DE OBICEI CA REZULTAT AL UNOR MICI TRAUMATISME CAUZATE DE SCOBIREA IN NAS SAU SUFLAREA NASULUI. POATE APARE SI IN URMA UNEI INFECTII A MUCOASEI CARE DETERMINA USCARE SI APARITIA DE CRUSTE.
EPISTAXISUL ESTE RAREORI SERIOS, DAR OCAZIONAL POATE FI AMENINTATOR DE VIATA, IN SPECIAL LA PERSOANELE INVARSTA. APARE MAI FRECVENT LA PERSOANELE CARE IAU ASPIRINA, ANTICOAGULANTE (MEDICAMENTE CARE IMPIEDICA COAGULAREA SANGELUI IN VASE) SAU LA PACIENTII CU BOLI HEMATOLOGICE.
DACA EPISTAXISUL APARE FRECVENT (MAI DES DE O DATA PE SAPTAMANA) POATE FI UN INDICIU AL UNEI ALTE PROBLEME DE SANATATE, CUM AR FI HIPERTENSIUNEA ARTERIALA. SE RECOMANDA CONSULTAREA MEDICULUI DE FAMILIE PENTRU MASURAREA TENSIUNII ARTERIALE SI PRESCRIEREA UNUI TRATAMENT POTRIVIT. DE ASEMENI, MEDICUL POATE PRECIZA DACA MEDICAMENTELE PE CARE LE IA PACIENTUL POT DETERMINA APARITIA EPISTAXISULUI.
DACA SE SUSPECTEAZA O PROBLEMA MAI SERIOASA, SE RECOMANDA CONSULTAREA UNUI ORL-IST PENTRU EFECTUAREA UNOR TESTE SUPLIMENTARE.

SIMPTOME

IN TIMPUL UNUI EPISTAXIS, SANGELE CURGE DIN FOSELE NAZALE. FLUXUL DE SANGE POATE FI INCET SAU RAPID, SI POATE DURA DE LA CATEVA SECUNDE PANA LA ZECE MINUTE.
EPISTAXISUL POATE APARE SI IN TIMPUL SOMNULUI. PACIENTUL POATE SIMTI PREZENTA UNUI LICHID IN FARINGE INAINTE CA SANGELE SA APARA DIN FOSELE NAZALE. ACEST SIMPTOM APARE, DE OBICEI, DACA PACIENTUL ESTE IN POZITIE INTINSA.
SE RECOMANDA CONSULTAREA DE URGENTA A MEDICULUI DACA PACIENTUL PREZINTA SANGERARE ABUNDENTA, PALPITATII (BATAI NEREGULATE ALE INIMII), DISPNEE (DIFICULTATI DE RESPIRATIE), PALOARE, SAU DACA INGHITIREA UNEI MARI CANTITATI DE SANGE DETERMINA APARITIA VARSATURILOR.
SANGERAREA POATE FI MAI ABUNDENTA SI MAI GREU DE OPRIT DACA PACIENTUL PREZINTA HIPERTENSIUNE ARTERIALA, INSUFICIENTA CARDIACA, TULBURARI DE COAGULARE A SANGELUI SAU IA ANTICOAGULANTE CUM AR FI WARFARINA SAU ASPIRINA (ANTICOAGULANTE).

CAUZE

EXISTA DOUA TIPURI DE EPISTAXIS, ANTERIOR SI POSTERIOR, IN FUNCTIE DE LOCUL DE ORIGINE AL SANGERARII. DACA EPISTAXISUL ESTE ANTERIOR SANGERAREA PROVINE DIN SEPTUL INFERIOR (PERETELE CE DESPARTE CELE DOUA FOSE NAZALE). NUMITA SI ZONA LITTLE ACEASTA PARTE A NASULUI CONTINE O VASCULARIZATIE BOGATA CARE POATE FI USOR LEZATA.
PRINCIPALELE CAUZE ALE EPISTAXISULUI ANTERIOR SUNT:
– ZGARIEREA MUCOASEI NAZALE DATORITA UNEI UNGHII ASCUTITE
– SUFLAREA CU PUTERE A NASULUI
– O LOVITURA USOARA IN NAS
– RACEALA SAU GRIPA
– NAS INFUNDAT SAU USCAT, DETERMINATE DE OBICEI DE O INFECTIE
– ALTITUDINEA MARE
– FOLOSIREA EXCESIVA A DECONGESTIONANTILOR NAZALI
– FOLOSIREA EXCESIVA A COCAINEI.
DE CELE MAI MULTE ORI COPIII AU EPISTAXIS ANTERIOR CARE POATE FI TRATAT CU USURINTA LA DOMICILIU.

DACA SANGERAREA ESTE MAI SEVERA, IAR SANGELE VINE DINTR-O ZONA MAI INALTA A NASULUI, SE NUMESTE EPISTAXIS POSTERIOR SI POATE NECESITA INTERVENTIE MEDICALA PENTRU OPRIREA SANGERARII. EPISTAXISUL POSTERIOR ESTE MAI FRECVENT LA ADULTI DECAT LA COPII.
ALTI FACTORI DE RISC PENTRU EPISTAXISUL POSTERIOR POT INCLUDE:
– INTERVENTIE CHIRURGICALA RECENTA LA NIVELUL FOSELOR NAZALE
– TENSIUNE ARTERIALA MARE SAU CRESCANDA
– DEFICIENTA DE CALCIU
– BOLI PRECUM INSUFICIENTA CARDIACA, ANOMALII ALE VENELOR, LEUCEMIA SAU HEMOFILIA
– TULBURARI DE COAGULARE A SANGELUI (POT FI EREDITARE)
– ANUMITE MEDICAMENTE CUM AR FI ASPIRINA, MEDICAMENTE RECOMANDATE IN ARTRITA SI ANTICOAGULANTELE (MEDICAMENTE CARE IMPIEDICA COAGULAREA SANGELUI CAND ACEASTA NU ESTE NECESARA)
– EXPUNEREA LA SUBSTANTE CHIMICE IRITANTE
– PREZENTA UNEI TUMORI IN CAVITATEA NAZALA.

PRIMUL AJUTOR

PENTRU OPRIREA EPISTAXISULUI SE RECOMANDA URMATORII PASI:

1. POZITIA IN PICIOARE SI INCLINAREA USOARA IN FATA; NU TREBUIE IMPINS CAPUL PE SPATE; POATE DETERMINA CURGEREA SANGELUI PE PERETELE POSTERIOR AL FARINGELUI SI INGHITIREA LUI, CEEA CE POATE IRITA STOMACUL SI DECLANSA VARSATURI; SE RECOMANDA SCUIPAREA SANGELUI CARE SE ADUNA IN CAVITATEA BUCALA (GURA) SI GAT, SI NU INGHITIREA LUI

2. CURATAREA FOSELOR NAZALE, PRIN SUFLAREA NASULUI USOARA

3. DUPA CURATAREA NASULUI, SE RECOMANDA COMPRESIUNEA VIGUROASA A PARTILOR MOI ALE NASULUI; VA TREBUI SA RESPIRATI PE GURA

4. SE APLICA O PUNGA CU GHEATA PE NAS SI OBRAJI; GHEATA DETERMINA VASOCONSTRICTIE SI AJUTA LA OPRIREA SANGERARII

5. TREBUIE MENTINUTA COMPRESIUNE CONTINUA TIMP DE 10 MINUTE; SE RECOMANDA FOLOSIREA UNUI CEAS PENTRU CRONOMETRAREA PERIOADEI DE TIMP; ACESTE 10 MINUTE POT PAREA MAI MULT DECAT ATAT; EVITATI DECOMPRESIUNEA DUPA CATEVA MINUTE, DIN CURIOZITATEA DE A OBSERVA OPRIREA SANGERARII

6. VERIFICATI DACA S-A OPRIT SANGERAREA DOAR DUPA 10 MINUTE DE COMPRESIUNE CONTINUA; DACA NU S-A OPRIT, TREBUIE MENTINUTA COMPRESIUNEA INCA 10 MINUTE; CELE MAI MULTE SANGERARI NAZALE SE OPRESC DUPA COMPRESIUNEA DIRECTA TIMP DE 10-20 MINUTE

7. UNGETI INTERIORUL FOSELOR NAZALE CU O EMULSIE, DE EXEMPLU VASELINA; NU SUFLATI NASUL SI NU INTRODUCETI NIMIC IN INTERIORUL LUI TIMP DE 12 ORE DE LA OPRIREA SANGERARII

8. ODIHNITI-VA TIMP DE CATEVA ORE!

LECȚIA 9:

HIPOTERMIE

O TEMPERATURA CENTRALA MAI MICA DE 35 GRADE C SE NUMESTE HIPOTERMIE

VALOAREA NORMALA A TEMPERATURII CORPULUI ESTE CUPRINSA ÎNTRE 36 – 37 GRADE C.
CATEGORIILE DE PERSOANE CU RISC LA HIPOTERMIE SUNT: BATRÂNII, COPIII MICI, TRAUMATIZATII, ALCOOLICII, DROGATII, ÎNECATII. TEMPERATURA CORPULUI SE PIERDE MAI REPEDE ÎN APA DECÂT ÎN AER.

ÎN FUNCTIE DE SEVERITATEA HIPOTERMIEI SEMNELE POT FI: PULS SLAB PALPABIL, BRADICARDIE, TENSIUNEA ARTERIALA SCAZUTA SAU NEMASURABILA, NIVELUL DE CONSTIENTA ALTERATA SAU COMA. PRIMUL AJUTOR ÎN ACESTE SITUATII RESPECTA PRINCIPIILE DE EVALUARE SI ABC. SPECIFIC CAZULUI ESTE ATENTIA DEOSEBITA CE TREBUIE ACORDATA LA MOBILIZAREA HIPOTERMICULUI. ORICE MISCARE MAI BRUSCA SAU NECOORDONATA POATE AGRAVA SITUATIA SAU POATE DUCE LA STOP CARDIAC.ÎN CAZUL PACIENTILOR AFLATI ÎN STOP CARDIAC MASAJUL CARDIAC ESTE MAI DIFICIL DE EFECTUAT DEOARECE TORACELE HIPOTERMICULUI ESTE MAI RIGID.

HIPOTERMICUL NU POATE FI DECLARAT DECEDAT PÂNA CE NU ESTE REÎNCALZIT.
REÎNCALZIREA HIPOTERMICILOR SE FACE LENT, 1GRAD C / ORA. DIN ACEST MOTIV RESUSCITAREA ACESTOR PACIENTI ESTE DE DURATA MAI LUNGA, PÂNA LA ATINGEREA TEMPERATURII NORMALE A CORPULUI. DEFIBRILAREA NU POATE FI FOLOSITA DECÂT DUPA CE TEMPERATURA CORPULUI ESTE PESTE 30 GRADE C.

METODE CUNOSCUTE SI FOLOSITE PENTRU REÎNCALZIRE SUNT:
– REÎNCALZIRE EXTERNA PASIVA, CONSTA DIN ÎNVELIREA PACIENTULUI CU PATURI SI PASTRAREA LUI ÎN MEDIU AMBIANT CALD. ACEST TIP DE REÎNCALZIRE SE FOLOSESTE PENTRU PACIENTII CU HIPOTERMII USOARE SAU EVENTUAL MEDII CU TEMPERATURA CENTRALA DE PESTE 32 GRADE C;
– REÎNCALZIREA EXTERNA ACTIVA, SE EFECTUEAZA PRIN IMERSIA TOTALA A PACIENTULUI ÎN BAIE CU APA ÎNCALZITA LA 40 GRADE C SAU PRIN FOLOSIREA DE PATURI ÎNCALZITE SAU PUNGI CU APA CALDA. ACEASTA TEHNICA ESTE POTRIVITA PENTRU PACIENTII AFLATI ÎN HIPOTERMIE MEDIE CU O TEMPERATURA CENTRALA PÂNA LA 31 GRADE C SAU CEL MULT 30 GRADE C. IMERSIA ÎN APA CALDA SE FOLOSESTE ATUNCI CÂND DORIM SA REÎNCALZIM PACIENTUL RAPID, ACEST LUCRU FIIND APLICABIL LA CEI CARE AU PIERDUT TEMPERATURA ÎN MOD RAPID.

REÎNCALZIREA ACTIVA CENTRALA: – FOLOSITA ÎN UNITATI SPITALICESTI.

LECȚIA 10

 TRUSA DE PRIM AJUTOR

TRUSA DE PRIM-AJUTOR TREBUIE SA CONTINA:

1. FASA DE TIFON DE 8 CM LATIME;
2. COMPRESE STERILE IMPACHETATE SEPARAT IN PACHETE SIGILATE (TIP NEADEZIV) 10/10 CM;
3. BANDAJE;
4. LEUCOPLAST IN FLUTURE, SIMPLU, PENTRU PLAGI;
5. LEUCOPLAST, ROLE DE 2,5 CM;
6. FOARFECI;
7. UN PACHET DE TAMPOANE DE VATA STERILE;
8. UN BANDAJ ELASTIC DE 7-8 CM LATIME (PENTRU LUXATII SAU ENTORSE DE GLEZNA SAU PUMN);
9. UN PACHET DE VATA ABSORBANTA NESTERILA (PENTRU A IMPACHETA ATELELE);
10. ASPIRINE;
11. PARACETAMOL, ALGOCALMIN, CALMANT FORTE (SE VOR PUNE SI SIROPURI SAU TABLETE CU DOZE PENTRU COPII SUB 16 ANI);
12. TERMOMETRU PENTRU MASURAREA TEMPERATURII – ORAL SI INTRARECTAL;
13. O STICLA CU SIROP DE IPECA (PENTRU PRODUCEREA VOMEI IN CAZUL INGHITIRII DE SUBSTANTE TOXICE SAU OTRAVURI);
14. PENSA FARA DINTI;
15. ACE DE SIGURANTA;
16. O STICLUTA DE APA OXIGENATA (SOLUTIE 3%);
17. CALCIU GLUCONOLACTAT;
18. O STICLUTA DE TINCTURA DE IOD;
19. XILINA SAU ALT ANESTEZIC;
20. LOTIUNE DEZINFECTANTA;
21. O BUCATA DE SAPUN PLAT;
22. LANTERNA;
23. TRUSA DE MUSCATURI DE SARPE;
24. UN ANTIHISTAMINIC, FORMA LICHIDA SAU TABLETE, PENTRU REACTII ALERGICE.

 PRIMUL AJUTOR ÎN CAZ DE ARSURI

ARSURILE SUNT ACCIDENTE PROVOCATE DE CALDURA SUB DIFERITE FORME, AGENTI CHIMICI, ELECTRICITATE SI IRADIATII.
ARSURILE TERMICE SE DATORESC CALDURII, CARE POATE ACTIONA PRIN: FLACARA, LICHIDE CU TEMPERATURA ÎNALTA, METALE ÎNCALZITE, GAZE SAU VAPORI SUPRAÎNCALZITI, CORPI SOLIZI INCANDESCENTI.

ARSURILE CHIMICE SUNT PRODUSE DE UNII ACIZI CA:

ACID AZOTIC, CLORHIDRIC, SULFURIC, OXALIC, ETC SAU DE SUBSTANTE ALCALINE: HIDROXID DE SODIU, DE POTASIU, DE CALCIU, AMONIA GAZOS, ETC.
ARSURILE ELECTRICE SE DATORESC CONTACTULUI CU UN CONDUCTOR ELECTRIC AFLAT SUB TENSIUNE.
ARSURILE PRIN RADIATII – PRODUSE DE RAZELE SOLARE, RAZE ULTRAVIOLETE, ETC.

BILANTUL LEZIONAL AL PACIENTULUI ARS SE FACE ÎN FUNCTIE DE SUPRAFATA ARSA SI DE GRADUL DE PROFUNZIME AL ARSURII.PENTRU CALCULAREA SUPRAFETEI ARSE SE FOLOSESTE REGULA LUI WALLACE NUMITA SI REGULA LUI 9.
PRIN ACEASTA REGULA SE POATE EXPRIMA ÎN PROCENTE SUPRAFATA ARSA A FIECARUI SEGMENT DE CORP,CARE SUNT EXPRIMATE CU CIFRA 9 SAU MULTIPLU DE NOUA.
DE EXEMPLU: ARSURA UNUI BRAT REPREZINTA 9% IAR A ÎNTREGULUI MEMBRU INFERIOR ESTE DE 18%. IN TOTAL ARSURA A AFECTAT 27% DIN SUPRAFATA CORPULUI. EVALUAREA SUPRAFETEI ARSE LA NOU-NASCUTI SI COPII ESTE MULT DIFERIT DEOARECE LA ACEASTA CATEGORIE DE PACIENTI CAPUL REPREZINTA SUPRAFATA CEA MAI MARE SI ANUME 18%, IAR MEMBRELE INFERIOARE SUNT REPREZENTATE DE UN PROCENTAJ MAI MIC COMPARATIV CU ADULTUL.

LOCALIZARI PERICULOASE SI ARSURI GRAVE SUNT:

– FATA, GÂTUL PENTRU CA ARSURILE LA ACEST NIVEL POT FI URMATE DE COMPLICATII LA NIVELUL APARATULUI RESPIRATOR;
– TOATE ARSURILE CARE SUNT ÎN APROPIEREA FETEI (PLEOAPE), MÂINII, PERONEULUI, ZONELE DE FLEXIE ALE MEMBRELOR, LEZIUNI CIRCULARE LA NIVELUL MEMBRELOR;
– ARSURILE CARE DEPASESC MAI MULT DE 30% DIN SUPRAFATA ARSA INDIFERENT DE GRADUL DE ARSURA;
– ARSURILE DE GRADUL III SI CARE DEPASESC 10 % DIN SUPRAFATA CORPULUI;
– ARSURILE COMPLICATE CU FRACTURI SI CU DISTRUGERI MASIVE DE TESUTURI MOI;
– ARSURI PROFUNDE CAUZATE DE SUBSTANTE ACIDE SAU DE CURENT ELECTRIC.

ÎN FUNCTIE DE GRADUL DE DISTRUGERE AL TESUTURILOR SI PROFUNZIMEA ARSURII SE DESCRIU PATRU GRADE:
ARSURA DE GRAD I INTERESEAZA NUMAI STRATUL SUPERFICIAL AL PIELII, EPIDERMUL. SE MANIFESTA PRIN ROSEATA PIELII, EDEM LOCAL, DURERE, FRISOANE. ARSURA TIPICA DE GRADUL I ESTE ERITEMUL SOLAR, PRODUS PRIN EXPUNEREA ÎNDELUNGATA SI NERATIONALA LA SOARE. DUREAZA 3-4 ZILE, DUPA CARE ROSEATA SCADE FIIND ÎNLOCUITA DE O PIGMENTATIE BRUNA URMATA DE DESCOAMATIE.
ARSURA DE GRAD II INTERESEAZA EPIDERMUL PE CARE-L DECOLEAZA DE DERM PROVOCÂND APARITIA FLICTENELOR, VEZICULE (BASICI) PLINE CU LICHID GALBUI, CARE NU ESTE ALTCEVA DECÂT PLASMA SANGVINA EXTRAVAZATA. ACEST TIP DE ARSURA ESTE PROVOCAT DE LICHIDE FIERBINTI SAU METALE INCANDESCENTE, CARE AU ACTIONAT O DURATA SCURTA ASUPRA PIELII. ESTE CEA MAI DUREROASA PENTRU CA SUNT ATINSE TERMINATIILE NERVOASE DE LA ACEST NIVEL.
ARSURA DE GRAD III INTERESEAZA DERMUL ÎN TOTALITATEA LUI. FLICTENELE AU CONTINUT SANGVINOLENT. DUREREA NU MAI ESTE ATÂT DE INTENSA, POATE SA SI LIPSEASCA DEOARECE TERMINATIILE NERVOASE POT FI SAU SUNT DISTRUSE COMPLET.
ARSURA DE GRAD IV INTERESEAZA TOATE STRATURILE PIELII, APARE NECROZA (MOARTEA CELULELOR).

PRIMUL AJUTOR ÎN CAZUL PACIENTILOR CARE AU SUFERIT O ARSURA RESPECTA PRINCIIPIILE DEJA DISCUTATE. SIGURANTA SALVATULUI ESTE PRIMUL LUCRU DE CARE TREBUIE SA NE ASIGURAM. CONTROLUL NIVELULUI DE CONSTIENTA SI EVALUAREA FUNCTIILOR VITALE CONFORM PROTOCOLULUI ABC SUNT SI ELE VALABILE.

CARACTERISTICI:

ÎN CAZUL ARSURILOR PROVOCATE DE FLACARA. IMPORTANT ÎN ACESTE SITUATII ESTE OPRIREA CÂT MAI RAPIDA A ARDERII CU JET DE APA. ACEST LUCRU ESTE VALABIL SI PENTRU SITUATIILE CÂND FLACARA ESTE DEJA STINSA, DEOARECE ÎN ACEST MOMENT ARSURA SE POATE PROPAGA ÎN CONTINUARE ÎN PROFUNZIME. SE ÎNDEPARTEAZA HAINELE PACIENTULUI CU CONDITIA CA ACESTEA SA NU FIE LIPITE DE PIELE IAR MANEVRA DE DEZBRACARE SA PRODUCA DISTRUGERI TISULARE. ODATA CU DEZBRACAREA PACIENTULUI SE VA ASIGURA PROTECTIA ACESTUIA DE HIPOTERMIE.
ÎN CAZUL ARSURILOR PROVOCATE DE SUBSTANTE CHIMICE. SPALAREA SUPRAFETEI ARSE CU JET DE APA ÎN ACESTE SITUATII TREBUIE SA FIE DE O DURATA MAI MARE, PENTRU A FI SIGURI CA SE ÎNDEPARTEAZA ORICE URMA DE SUBSTANTA CAUZATOARE. PROFUNZIMEA ARSURII ESTE DIRECT PROPORTIONALA CU TIMPUL DE CONTACT, DE CONCENTRATIA SUBSTANTEI SI PROPRIETATILE SUBSTANTEI.
ÎN CAZUL ARSURILOR PROVOCATE DE CURENTUL ELECTRIC. IMPORTANT ESTE ÎNDEPARTAREA PACIENTULUI DE SURSA DE CURENT (SAU INVERS). TOTDEAUNA SE ARE ÎN VEDERE POSIBILITAEA LEZIUNII LA NIVEL DE COLOANA CERVICALA (DATORITA MECANISMULUI ACTIUNII). ARSURILE ELECTRICE PRODUC LEZIUNI ATÂT LA SUPRAFATA CÂT SI ÎN PROFUNZIMEA ORGANISMULUI. TESUTURILE SUNT DISTRUSE PRIN MECANISM TERMIC. SE CAUTA POARTA DE INTRARE SI POARTA DE IESIRE A CURENTULUI ELECTRIC. ACEST LUCRU ESTE IMPORTANT PENTRU CA NE FURNIZEAZA INFORMATII PRIVIND TRASEUL URMAT DE CURENT PRIN ORGANISM. DISTRUGEREA TISULARA ESTE MAXIMA LA PUNCTUL DE INTRARE. DACA SUNT INTERESATE VASE IMPORTANTE APAR GANGRENE IAR DACA TRASEUL INTERSECTEAZA INIMA POT APAREA TULBURARI ÎN ACTIVITATEA INIMII DEOSEBIT DE GRAVE CHIAR MOARTEA.

GENERALITATI:

– JETUL DE APA TREBUIE FOLOSIT NUMAI PENTRU REGIUNILE AFECTATE;
– ESTE INTERZISA FOLOSIREA CREMELOR, UNGUENTELOR, SUBSTANTELOR ULEIOASE;
– SE FOLOSESC PE CÂT POSIBIL PANSAMENTE STERILE SAU CÂRPE FOARTE CURATE, UMEZITE; – NU SE PUNE GHEATA ÎN CONTACT DIRECT CU TEGUMENTUL;
– SE ACOPERA PACIENTUL PENTRU A PREVENI PIERDEREA DE CALDURA.

LECȚIA 11:

 HEMOSTAZA

OPRIREA SÂNGERARII POARTA DENUMIREA DE HEMOSTAZA

EA POATE FI SPONTANA ÎN CAZUL UNOR HEMORAGII MICI, PRIN INTERVENTIA MIJLOACELOR PROPRII ORGANISMULUI, DAR DE CELE MAI MULTE ORI ESTE NECESARA INTERVENTIA ALTOR PERSOANE, CARE SA REALIZEZE HEMOSTAZA. HEMOSTAZA POATE FI PROVIZORIE SAU DEFINITIVA.

HEMOSTAZA PROVIZORIE SE POATE REALIZA PRIN:
– COMPRESIUNE DIGITALA;
– PANSAMENT COMPRESIV;
– GAROU.

COMPRESIUNEA DIGITALA. COMPRESIUNEA CORECT EXECUTATA PE VASUL RANIT TREBUIE SA SE APLICE DEASUPRA RANII ÎN CAZUL UNEI HEMORAGII ARTERIALE SI SUB PLAGA ÎN CAZUL UNEI HEMORAGII VENOASE, TINÂND CONT DE SENSUL CIRCULATIEI. CÂND HEMORAGIA NU POATE FI STAPÂNITA PRIN COMPRESIUNE EXERCITATA LA DISTANTA, SE POATE FOLOSI COMPRESIUNE DIRECTA ÎN CARE CAZ COMPRESIUNEA VASULUI CE SÂNGEREAZA SE FACE CU DEGETUL INTRODUS DIRECT ÎN PLAGA. ACEASTA METODA NU POATE FI DECÂT DE SCURTA DURATA, TREBUIND SA RECURGEM LA ALTA CARE S-O SUPLINEASCA SI SA O COMPLETEZE.

CÂTEVA EXEMPLE DE POSIBILITATI DE COMPRESIUNE DIGITALA:

PANSAMENTUL COMPRESIV ESTE UNA DIN CELE MAI EFICIENTE METODE FOLOSITE PENTRU A REALIZA O HEMOSTAZA PROVIZORIE. ÎN LIPSA UNUI PANSAMENT STERIL SE POATE FOLOSI PENTRU A PUNE PE PLAGA O BATISTA, O CÂRPA CURATA, PESTE CARE SE STRÂNGE PANSAMENTUL CIRCULAR (FASA).

APLICAREA GAROULUI ESTE ULTIMA VARIANTA LA CARE APELAM. GAROUL POATE FI IMPROVIZAT FOLOSIND CUREA, CRAVATA, FULAR, SFOARA, ETC. SE FOLOSESTE DOAR ÎN CAZURI EXTREME SI ÎN SITUATIA ÎN CARE HEMORAGIA NU SE PUTEA CONTROLA PRIN ALTE METODE (AMPUTATIE DE MEMBRU). IMPORTANT ESTE OPRIREA HEMORAGIEI FARA A COMPRIMA EXCESIV TESUTURILE. GAROUL, ODATA CU OPRIREA SÂNGERARII, PRODUCE OPRIREA CIRCULATIEI SÂNGELUI ÎN PORTIUNEA DE MEMBRU SITUATA DEDESUBTUL LUI. DIN ACEASTA CAUZA MENTINEREA SA MAI MULT DE 2 ORE POATE DUCE LA COMPLICATII DEOSEBIT DE GRAVE. TOTDEAUNA LA MONTAREA UNUI GAROU TREBUIE ATASAT UN BILET, CARE ÎNSOTESTE BOLNAVUL, SI PE CARE SE NOTEAZA OBLIGATORIU URMATOARELELE DATE: NUME, PRENUME,ORA EXACTA A APLICARII GAROULUI.DIN 30-30 MINUTE SE SLABESTE PUTIN GAROUL PENTRU A PERMITE IRIGAREA SEGMENTULUI DE MEMBRU SUBIACENT.
RIDICAREA GAROULUI SE FACE DOAR ÎN CONDITII DE SPITAL SI DE PERSONAL COMPETENT.

HEMOSTAZA DEFINITIVA SE OBTINE PRIN OBLITERAREA PERMANENTA SI DEFINITIVA A VASULUI CARE SÂNGEREAZA, CEL MAI FOLOSIT PROCEDEU FIIND PRIN LIGATURA CU FIRE.

LECȚIA 12:

 A LUA PULSUL!

ADULT/COPIL PESTE 1 AN: PULSUL SE POATE VERIFICA UŞOR LA GÂT. PUNEŢI VÂRFUL A DOUĂ DEGETE(INDEX ŞI NEDIUS) PE MĂRUL LUI ADAM ŞI LĂSAŢI SĂ ALUNECE PE LATERALĂ PÂNĂ SIMŢIŢI PULUL.
COPII SUB 1 AN: PUNEŢI A DOUĂ DEGETE PE FAŢA INTERNĂ A MUŞCHIULUI BRAŢULUI(BICEPS) COPILULUI, APĂSÂND UŞOR PÂNĂ SIMŢIŢI PREZENŢA PULSULUI.
A VERIFICA PREZENŢA RESPIRAŢIEI!
AŞEZAŢI-VĂ LÂNGĂ VICTIMĂ, ÎMPINGEŢI ÎNCET CAPUL VICTIMEI SPRE ÎNAPOI(APĂSÂND UŞOR PE FRUNTE CU O MÂNĂ, CU CEALALTĂ RIDICÂND UŞOR DE BĂRBIE) PENTRU A ELIBERA CĂILE RESPIRATORII ŞI SE MENŢINE DESCHISĂ GURA VICTIMEI. APLICAŢIVĂ CU CAPUL DEASUPRA CAPULUI VICTIMEI, ASTFEL ÎNCÂT OBRAZUL DUMNEAVOASTRĂ SĂ SE AFLE ÎN DREPTUL NASULUI VICTIMEI, IAR OCHII DUMNEAVOASTRĂ SĂ FIE ĂNDREPTAŢI SPRE TORACELE VICTIMEI. ASTFEL PUTEM AUZI CU URECHEA NOASTRĂ, SIMŢI PE OBRAZ AERUL EXPIRAT ŞI PUTEM SESIZA MIŞCĂRILE TORACELUI.
A CONTRACARA PIERDEREA CUNOŞTINŢEI!
1. DETERMINAŢI DACĂ VICTIMA ESTE ÎN STARE SĂ VORBEASCĂ STRÂNGÂNDU-I MÂNA ŞI ÎNTREBÂNDU-L: CUM VĂ SIMŢIŢI?
2. DACĂ NU PRIMIŢI RĂSPUNS:
A) DACĂ NU RESPIRĂ ŞI NU ARE PULS, ÎNCEPEŢI IMEDIAT RESPIRAŢIA GURĂ LA GURĂ ŞI MASAJUL CARDIAC.
B) DACĂ NU RESPIRĂ ŞI ARE PULS, SE ÎNCEPE IMEDIAT RESPIRAŢIA GURĂ LA GURĂ.
C) DACĂ RESPIRĂ ŞI ARE PULS, VICTIMA SE VA AŞEZA PE O PARTE.

LECȚIA 13:

PRIMUL AJUTOR IN FRACTURI

PRIMUL AJUTOR:
ESTE O IDEE BUNA DE A STABILIZA LEZIUNEA CAT MAI CURAND POSIBIL DUPA INCIDENT PRIN URMARIREA CU RAPIDITATE A URMATORILOR PASI:
1. INDEPARTATI HAINELE DIN PARTEA LEZATA. NU FORTATI TOTUSI MANA SAU PICIORUL SA IASA DIN HAINELE COPILULUI. VA FI POATE NECESAR SA TAIATI HAINELE CU FOARFECA PENTRU A PREVENI DUREREA SUPLIMENTARA PENTRU COPILUL DVS.
2. APLICATI O COMPRESA RECE SAU O PUNGA CU GHEATA INVELITA IN MATERIAL TEXTIL.
3. PUNETI O ATELA IMPROVIZATA PE PARTEA AFECTATA PRIN:

* MENTINEREA MEMBRULUI LEZAT IN POZITIA IN CARE L-ATI GASIT
* BANDAJAREA USOARA IN JURUL PARTII AFECTATE
* PLASAREA UNOR OBIECTE RIGIDE (CUM AR FI O SCANDURA SAU ZIARE RULATE) LANGA PARTEA AFECTATA ASIGURANDU-VA CA SUNT SUFICIENT DE LUNGI PENTRU A TRECE DE ARTICULATIA DE DEASUPRA SI DE DEDESUBTUL LEZIUNII
* FIXATI ATELA CU LEUCOPLAST

4. MERGETI LA SPITAL SI NU PERMITETI COPILULUI SA MANANCE IN CAZUL IN CARE ESTE NECESARA INTERVENTIA CHIRURGICALA.

CHEMATI SERVICIUL DE URGENTA DACA:

* PERSOANA NU ESTE CONSTIENTA , NU RESPIRA SAU NU SE MISCA. INCEPETI RESUSCITAREA CARDIORESPIRATORIE DACA NU EXISTA RESPIRATIE SAU BATAI CARDIACE.
* SANGERAREA ESTE PUTERNICA.
* DACA CHIAR PRESIUNEA USOARA SAU MISCAREA PROVOACA DURERE.
* MEMBRUL SAU ARTICULATIA SUNT APARENT DEFORMATE.
* OSUL A STRAPUNS PIELEA.
* EXTREMITATEA BRATULUI SAU PICIORULUI LEZAT, CUM AR FI UN DEGET, ESTE AMORTITA SAU CIANOZATA (ALBASTRUIE) LA VARF.
* SUSPECTATI RUPEREA UNUI OS AL GATULUI , CAPULUI SAU SPATELUI.
* SUSPECTATI RUPEREA UNUI OS LA SOLD, BAZIN SAU COAPSA (DE EXEMPLU , COAPSA SI GAMBA SUNT INTOARSE ANORMAL SPRE EXTERIOR, IN COMPARATIE CU MEMBRUL NEAFECTAT).

PROCEDATI LA URMATOARELE ACTIUNI IMEDIAT, IN TIMP CE ASTEPTATI AJUTOR MEDICAL:

* OPRITI ORICE SANGERARE
* IMOBILIZATI ZONA LEZATA.
* APLICATI PUNGI CU GHEATA PENTRU A LIMITA UMFLAREA SI A AJUTA LA REDUCEREA DURERII PANA SOSESTE PERSONALUL DE URGENTA

CE ESTE O FRACTURA?
O FRACTURA INSEAMNA RUPEREA OSULUI SAU A CARTILAJULUI. DE OBICEI ESTE REZULTATUL UNUI TRAUMATISM. POATE FI TOTUSI SI REZULTATUL UNEI BOLI OSOASE CARE DUCE LA SLABIREA STRUCTURII CUM AR FI OSTEOPOROZA , SAU FORMAREA ANORMALA A OSULUI DIN BOLILE CONGENITALE, CUM AR FI OSTEOGENEZA IMPERFECTA. FRACTURILE SUNT FRECVENTE; IN MEDIE O PERSOANA ARE DOUA FRACTURI PE PARCURSUL VIETII. ELE APAR CAND FORTA FIZICA EXERCITATA ASUPRA OSULUI ESTE MAI MARE DECAT REZISTENTA OSULUI. RISCUL DE FRACTURA DEPINDE, PARTIAL, DE VARSTA. FRACTURILE SUNT FRECVENTE IN COPILARIE, DESI FRACTURILE COPIILOR SUNT IN GENERAL MAI PUTIN COMPLICATE DECAT FRACTURILE ADULTILOR. OAMENII MAI IN VARSTA, ALE CAROR OASE SUNT MAI FRAGILE , SUNT MAI PREDISPUSI LA A SUFERI FRACTURI DIN CADERI CARE NU AR AFECTA OAMENII MAI TINERI.

CARE SUNT SIMPTOMELE DE FRACTURA?
FRACTURILE PRODUC IN GENERAL DURERE. CATEODATA DUREREA NU ESTE EVIDENTIATA PANA CAND OSUL NU ESTE FOLOSIT INTENS. UMFLAREA, SENSIBILIZAREA, SCHIMBAREA CULORII PIELII SI IMPOSIBILITATEA DE A MISCA PARTEA DE CORP AFECTATA SUNT OBISNUITE. CATEODATA SE OBSERVA DEFORMAREA PARTII AFECTATE A CORPULUI SI PIERDEREA FUNCTIONALITATII ZONEI LEZATE. LOCALIZAREA SI SEVERITATEA FRACTURII DETERMINA SIMPTOMELE SI SEMNELE. SEMNELE SI SIMPTOMELE DE FRACTURA INCLUD:
SUNT MULTE TIPURI DE FRACTURI, DAR PRINCIPALELE CATEGORII SUNT COMPLETA, INCOMPLETA, DESCHISA SI SIMPLA. FRACTURI COMPLETE SAU INCOMPLETE SE REFERA LA FELUL IN CARE SE RUPE OSUL : INTR-O FRACTURA COMPLETA, OSUL SE RUPE IN DOUA SAU MAI MULTE PARTI; INTR-O FRACTURA INCOMPLETA OSUL CRAPA DAR NU SE RUPE DE TOT. INTR-O FRACTURA DESCHISA, OSUL IESE PRIN PIELE; APOI POATE REVENI IN RANA SI NU MAI ESTE VIZIBIL PRIN PIELE. INTR-O FRACTURA SIMPLA, NUMITA SI FRACTURA INCHISA, OSUL SE RUPE DAR NU EXISTA RANA DESCHISA.
OASELE COPIILOR SE INDOAIE MAI DEGRABA DECAT SE RUP COMPLET DEOARECE SUNT MAI MOI. TIPURILE MAI FRECVENTE DE FRACTURA LA COPII SUNT:

* FRACTURA TASARE, IN OS TRABECULAR: O PARTE A OSULUI SE INDOAIE , RIDICAND O MICA PROTUBERANTA, FARA SA SE RUPA IN PARTEA OPUSA
* FRACTURA IN LEMN VERDE: O FRACTURA PARTIALA IN CARE PE O PARTE OSUL SE RUPE IAR PE CEALALTA SE INDOAIE. (ACEASTA FRACTURA SEAMNA CU CEEA CE SE INTAMPLA DACA INCERCATI SA RUPETI UN BAT VERDE)

OASELE MATURE AU SANSE MAI MARI SA SE RUPA COMPLET. O FORTA MAI PUTERNICA VA AVEA CA REZULTAT O FRACTURA SI LA OASELE TINERE. O FRACTURA COMPLETA POATE FI:

* FRACTURA INCHISA: O FRACTURA CARE NU RUPE PIELEA
* FRACTURA DESCHISA: O FRACTURA IN CARE CAPETELE OSULUI RUPT PATRUND PRIN PIELE (ACESTE TIPURI DE FRACTURI AU UN RISC CRESCUT DE INFECTIE)
* FRACTURA FARA DEPLASARE: O FRACTURA IN CARE FRAGMENTELE DE FIECARE PARTE SUNT ALINIATE.
* FRACTURA CU DEPLASARE: O FRACTURA IN CARE FRAGMENTELE DE FIECARE PARTE A RUPTURII SUNT DEPLASATE DE LA LINIA NORMALA (FRACTURILE DEPLASATE POT NECESITA INTERVENTIE CHIRURGICALA PENTRU A ASIGURA ALINIEREA OASELOR INAINTE DE FIXAREA APARATULUI GIPSAT)

CUM SUNT TRATATE FRACTURILE?
TRATAMENTUL UNEI FRACTURI DEPINDE DE TIPUL FRACTURII, SEVERITATEA SI LOCALIZAREA EI, CA SI DE STAREA PACIENTULUI. FRACTURILE SUNT TRATATE CU REPAUS, ATELE, GIPS SI PROCEDURI CHIRURGICALE.
PENTRU FRACTURILE CU DEPLASARE (IN CARE FRAGMENTELE DE FIECARE PARTE A RUPTURII NU SE ALINIAZA), OSUL VA NECESITA PUNEREA IN POZITIE NORMALA INAINTE DE A FI PUS IN GIPS.

 LECȚIA 14:

 PRIMUL AJUTOR IN CAZUL LEZIUNILOR OCULARE

 CONTACTUL CU CHIMICALE

DACA OCHIUL TAU A FOST STROPIT CU O SUBSTANTA CHIMICA, URMEAZA ACESTI PASI:

1. CLATESTE BINE OCHIUL CU APA. FOLOSESTE APA CURATA, CALDUTA TIMP DE CEL PUTIN 20 DE MINUTE, ASTFEL:
* INTRA SUB DUS SI PUNE UN JET USOR DE APA CALDUTA PE FRUNTE, DEASUPRA OCHIULUI AFECTAT. SAU DIRECTIONEAZA JETUL DE APA SPRE NAS, DACA AU FOST AFECTATI AMBII OCHI;
* SAU ITI POTI APLECA CAPUL, PE O PARTE, SUB ROBINET SI APOI POTI CLATI USOR CU APA OCHIUL AFECTAT;
* COPIII SE POT INTINDE PE SPATE IN CADA DE BAIE SAU SE POT APLECA SUB ROBINET IN TIMP CE TU INDREPTI JETUL DE APA SPRE FRUNTE, DEASUPRA OCHIULUI AFECTAT, SAU SPRE NAS, IN CAZUL IN CARE AU FOST AFECTATI AMBII OCHI. NU UITA SA CLATESTI OCHII TIMP DE CEL PUTIN 20 DE MINUTE, INDIFERENT DE METODA PE CARE O ALEGI;
2. SPALA-TI MAINILE CU APA SI SAPUN. CLATESTE-LE BINE PENTRU A NU LASA NICIO URMA DE CHIMICALE SAU SAPUN PE MAINI. SCOPUL TAU PRINCIPAL ESTE SA INDEPARTEZI CHIMICALELE DE PE SUPRAFATA OCHIULUI SI APOI SA ITI CURETI MAINILE.
3. INDEPARTEAZA LENTILELE DE CONTACT. DACA ACESTEA NU AU IESIT IN TIMP CE ITI CLATEAI OCHII, SCOATE-LE.


ATENTIE!

* NU-TI FRECA OCHIUL. II POTI FACE SI MAI MULT RAU;
* FOLOSESTE DOAR APA PENTRU CURATAREA OCHIULUI. APELEAZA LA PICATURI PENTRU OCHI DOAR DACA MEDICUL ITI RECOMANDA.


MERGI LA DOCTOR!
DUPA CE AI OFERIT PRIMUL AJUTOR OCHIULUI AFECTAT, MERGI LA DOCTOR. NU UITA SA IEI CU TINE RECIPIENTUL CU SUBSTANTA CHIMICA SAU NOTEAZA NUMELE SUBSTANTEI PENTRU A INFORMA MEDICUL. S-AR PUTEA CA OCHII TAI SA DEVINA SENSIBILI PENTRU UN TIMP LA LUMINA, DAR OCHELARII DE SOARE TE POT AJUTA.

EROZIUNEA CORNEEI (ZGARIETURA)

CELE MAI OBISNUITE LEZIUNI ALE OCHIULUI AFECTEAZA CORNEEA – „FEREASTRA” TRANSPARENTA, DE PROTECTIE, DIN FATA OCHIULUI. CORNEEA POATE FI ZGARIATA SAU TAIATA PRIN CONTACTUL CU PRAFUL, MURDARIA, NISIPUL, ASCHIILE DE LEMN, PARTICULELE METALICE SAU CHIAR MARGINEA UNEI FOI DE HARTIE. DE OBICEI, ZGARIETURA ESTE SUPERFICIALA SI ATUNCI SE NUMESTE EROZIUNE CORNEEANA.
UNELE EROZIUNI DE CORNEE SE INFECTEAZA SI DETERMINA UN ULCER CORNEEAN, CARE ESTE UN ASPECT DE GRAVITATE. ACTIVITATILE ZILNICE POT DETERMINA ABRAZIUNI CORNEENE. DE EXEMPLU, PRACTICAREA UNUI SPORT, REPARATII DOMESTICE SAU JOACA UNOR COPII CARE ITI POT ZGARIA CORNEEA CU UNGHIILE, ACCIDENTAL.
DEOARECE CORNEEA ESTE FOARTE SENSIBILA, EROZIUNILE POT FI DUREROASE. DACA ESTE VORBA DOARE DE O ZGARIETURA, POTI AVEA NUMAI SENZATIA DE NISIP IN OCHI. LACRIMAREA, VEDEREA INCETOSATA, SENSIBILITATEA DUREROASA SAU ROSEATA DIN JURUL OCHIULUI POT SUGERA O EROZIUNE CORNEEANA.

AUTOINGRIJIRE

IN CAZUL UNEI LEZIUNI, SOLICITATI CU PROMPTITUDINE INGRIJIRI DE SPECIALITATE. MASURILE IMEDIATE PE CARE LE PUTETI LUA SUNT:

* LASATI SA PICURE APA CALDUTA DE LA ROBINET PESTE OCHI SAU STROPITI OCHIUL CU APA CURATA. MULTE LOCURI DE MUNCA SUNT DOTATE CU STATIONARE DE SPALARE A OCHIULUI PENTRU ASTFEL DE CAZURI.
* CLATITI DE MAI MULTE ORI. ACEASTA MISCARE AR PUTEA INDEPARTA MICI PARTICULE DE PRAF SAU NISIP.
* TRAGETI PLEOAPA SUPERIOARA PESTE CEA INFERIOARA. GENELE PLEOAPEI DE JOS POT PERIA CORPUL STRAIN DE PE SUPRAFATA INTERIOARA A PLEOPEI DE SUS.

AVERTIZARE

* NU APLICATI PLASTURI SAU PUNGI CU GHEATA PE OCHI.
* DACA UN OBIECT A PATRUNS CHIAR IN OCHI- DE OBICEI LA FORJARE- NU APASATI PE GLOBUL OCULAR.
* NU VA FRECATI PE OCHI DUPA O LEZIUNE. ACEASTA POATE AGRAVA O EROZIUNE CORNEEANA.
OCHIUL NEGRU

ASA NUMITUL „OCHI NEGRU” ESTE CAUZAT DE SANGERAREA CARE ARE LOC SUB PIELE DIN JURUL OCHIULUI. UNEORI OCHIUL VANAT POATE INDICA O LEZIUNE LA NIVELUL CRANIULUI, DACA A FOST CAUZAT DE O LOVITURA.

DACA DE ABICEI OCHIUL VANAT NU INDICA O PROBLEMA SERIOASA, SANGERAREA CARE ARE LOC IN INTERIORUL OCHIULUI (HYPHEMA) POATE AFECTA VEDEREA SI CORNEEA. IN ANUMITE CAZURI POATE DUCE SI LA O ANORMALA CRESTERE A TENSIUNII INTRAOCULARE (GLAUCOM).

AUTOINGRIJIRE:

* APLICA UN PACHET RECE SAU UN PROSOP CU GHEATA, APASAND USOR. PUNE ACESTE PACHETE CAT MAI CURAND DUPA ACCIDENT PENTRU A REDUCE INFLAMAREA SI CONTINUA TIMP DE 24 – 48 DE ORE;
* ASIGURA-TE CA SUPRAFATA OCHIULUI NU PREZINTA PETE DE SANGE.


MERGI IMEDIAT LA MEDIC DACA INTAMPINI PROBLEME DE VEDERE, AI DURERI SI DACA OCHIUL SAU NASUL ITI SANGEREAZA.

OBIECT STRAIN IN OCHI

DACA UN OBIECT STRAIN TI-A INTRAT IN OCHI, INCEARCA SA IL SCOTI CU APA CURATA SAU CU O SOLUTIE SALINA.

PENTRU A AJUTA PE ALTCINEVA:

1. SPALA-TI BINE MAINILE;
2. ROAGA PERSOANA ACCIDENTATA SA SE ASEZE INTR-O ZONA BINE LUMINATA;
3. EXAMINEAZA CU BLANDETE OCHIUL PENTRU A GASI OBIECTUL. PRINDE PLOAPA DE JOS SI CERE-I PERSOANEI SA PRIVEASCA IN SUS. APOI PRINDE PLOAPA DE SUS SI ROAG-O SA PRIVEASCA IN JOS;
4. DACA OBIECTUL PLUTESTE PE SUPRAFATA OCHIULUI INCEARCA SA CLATESTI OCHIUL PENTRU A-L INDEPARTA. FOLOSESTE O SOLUTIE SALINA SAU APA CALDUTA SI CURATA.

ATENTIE!

NU INCERCA SA INDEPARTEZI OBIECTUL DACA ESTE INFIPT IN PUPILA;
NU FRECA OCHIUL.

TREBUIE SA MERGI LA DOCTOR CAND:

* NU POTI INDEPARTA OBIECTUL;
* OBIECTUL S-A FIXAT PE PUPILA;
* PERSOANA ACCIDENTATA ACUZA PROBLEME DE VEDERE;
* DUREREA, ROSEATA SI SENZATIA CA CEVA SE AFLA IN OCHI PERSISTA SI DUPA CE OBIECTUL A FOST INLATURAT.

 

LECȚIA 15:

 

PRIMUL AJUTOR IN INTOXICATII

ACTIUNEA RAPIDA ESTE ESENTIALA DACA SUSPECTATI CA CINEVA ESTE VICTIMA UNEI INTOXICATII ACUTE CU SUBSTANTE OTRAVITOARE.

DACA O VICTIMA ESTE INCONSTIENTA, ARE CONVULSII SAU RESPIRA CU DIFICULTATE MAI INTAI SUNATI LA SALVARE SAU DUCETI-O LA CEL MAI APROPIAT SPITAL, LA CAMERA DE GARDA. DACA PERSOANA PARE STABILA SI NU ARE SIMPTOME DAR SUSPECTATI O OTRAVIRE SUNATI LA 112/903.

PREGATITI SA DATI URMATOARELE INFORMATII :

* VARSTA SI GREUTATEA COPILULUI
* DESCRIEREA CONTINUTULUI SI ALTE ELEMENTE INSCRISE PE CUTIA PRODUSULUI SAU PE STICLELE DE MEDICAMENTE
* ORA LA CARE SE POATE SA SE FI PRODUS OTRAVIREA
* NUMARUL DVS DE TELEFON

IN ANUMITE CAZURI DE OTRAVIRE, PRIMUL AJUTOR DE BAZA SE POATE DA IMEDIAT. DACA SUBSTANTELE OTRAVITOARE AU FOST IMPROSCATE PE PIELE SAU IN OCHI, ZONA AFECTATA POATE FI CURATATA PRIN CLATIRE CU APA RECE TIMP DE 15 MINUTE. NICIODATA NU INCERCATI SA DESCHIDETI OCHIUL PENTRU A FACE ACEST LUCRU. TREBUIE DE ASEMENEA SA INLATURATI ORICE OBIECT DE IMBRACAMINTE PE CARE A AJUNS OTRAVA. DACA O OTRAVA A FOST INHALATA, SCOATETI VICTIMA LA AER SAU ASIGURATI-I AER CURAT PRIN DESCHIDEREA DE USI SI FERESTRE, APOI SUNATI LA 112/903.

IN ALTE CAZURI, TOTDEAUNA SUNATI LA 112/903 SI NU INCERCATI NICI UN FEL DE TRATAMENT DECAT DACA SUNTETI SFATUITI SA PROCEDATI ASTFEL DE CATRE CENTRUL DE DISPECERAT PENTRU OTRAVIRI. ACTIUNEA PROMPTA POATE SALVA VIATA UNEI PERSOANE VICTIMA A UNEI OTRAVIRI. DACA NU SUNTETI SIGUR CA A AVUT LOC O OTRAVIRE, SUNATI TOTUSI – NICIODATA NU ASTEPTATI SA VEDETI DACA SIMPTOMELE SE IMBUNATATESC SAU SE AGRAVEAZA.

SEMNE SI SIMPTOME ALE OTRAVIRII

DACA VEDETI O STICLA CU PASTILE SAU CU ALT PRODUS PERICULOS STAND DESCHISA SAU PARTIAL IMPRASTIATA, PROBABIL COPILUL DVS A UMBLAT LA EA SI S-A OTRAVIT. SIMPTOMELE NEOBISNUITE CE POT INSOTI OTRAVIREA INCLUD :

* SOMNOLENTA CHIAR DACA NU ESTE ORA DE SOMN
* INCAPACITATEA DE A VA URMARI CU OCHII
* ARSURI SAU PETE IN JURUL GURII
* RESPIRATIE CU MIROS CIUDAT, RESPIRATIE CARE MIROASE A SUBSTANTE CHIMICE CUM ESTE BENZINA SAU DILUANTUL PENTRU VOPSEA
* ARSURI SAU ROSEATA IN JURUL GURII SI BUZELOR CEEA CE POATE REZULTA DIN INGERAREA ANUMITOR OTRAVURI
* ARSURI, PETE SI MIROSURI PE HAINE SAU MOBILE, PODEA, COVOARE SAU ALTE OBIECTE DIN ZONA INCONJURATOARE
* STICLE GOALE DE MEDICAMENTE SAU PASTILE IMPRASTIATE
* VOMA, DIFICULTATE IN RESPIRATIE, SOMNOLENTA, CONFUZIE SAU ALTE SEMNE NEASTEPTATE

CE TREBUIE FACUT IN TIMP CE SE ASTEAPTA AJUTORUL

* DACA PERSOANA A FOST EXPUSA LA FUMURI OTRAVITOARE CUM ESTE MONOXIDUL DE CARBON, SCOATETI PERSOANA IMEDIAT LA AER CURAT.
* DACA OTRAVA SUSPECTATA ESTE UN DETERGENT DE CASA SAU ALT PRODUS CHIMIC, CITITI ETICHETA SI URMATI INSTRUCTIUNILE PENTRU OTRAVIREA ACCIDENTALA.
* DACA OTRAVA A AJUNS PE HAINELE PERSOANEI, PE PIELE SAU IN OCHI, INLATURATI HAINELE. CLATITI ABUNDENT PIELEA SAU OCHII CU APA RECE SAU CALDUTA, CUM AR FI DE EXEMPLU FOLOSIND UN DUS TIMP DE 20 DE MINUTE SAU PANA CAND SOSESTE AJUTORUL.
* LUATI CU DVS LA SPITAL OBIECTUL IN CARE A FOST OTRAVA (SAU ORICE STICLE CU PILULE) .

PENTRU OTRAVIREA PRIN INGHITIRE :
L. VERIFICATI SI MONITORIZATI AERUL RESPIRAT DE PERSOANA RESPECTIVA, RESPIRATIA SI PULSUL. DACA ESTE NECESAR, INCEPETI RESPIRATIA DE SALVARE SI RESUSCITARE.
2.INCERCATI SA AFLATI DACA PERSOANA A FOST INTR-ADEVAR OTRAVITA. POATE FI GREU DE SPUS UNEORI. UNELE SEMNE INCLUD RESPIRATIE CARE MIROASE A SUBSTANTE CHIMICE, ARSURI IN JURUL GURII, RESPIRATIE DIFICILA , VOMA SAU MIROSURI NEOBISNUITE LA PERSOANA RESPECTIVA. DACA ESTE POSIBIL, IDENTIFICATI OTRAVA.
3. PROVOCATI PERSOANA SA ELIMINE (VOMITE) OTRAVA DACA CENTRUL DE DISPECERAT VA SPUNE SA PROCEDATI ASA.
4. DACA PERSOANA VOMITA, CURATATI CAILE RESPIRATORII, INFASURATI O CARPA IN JURUL DEGETELOR DVS INAINTE DE A-I CURATA GURA SI GATUL. DACA PERSOANA S-A IMBOLNAVIT DE LA VREO PARTE DINTR-O PLANTA, PASTRATI CEEA CE A VOMITAT. ACEASTA II POATE AJUTA PE EXPERTI SA STABILEASCA CE MEDICAMENT SE POATE FOLOSI PENTRU A AJUTA LA NEUTRALIZAREA OTRAVII.
5. DACA PERSOANA INCEPE SA AIBA CONVULSII, SE DA PRIMUL AJUTOR PENTRU CONVULSII.
6. TINETI PERSOANA IN POZITIE CONFORTABILA. PERSOANA RESPECTIVA TREBUIE SA FIE INTOARSA PE STANGA SI SA RAMANA ASA IN TIMP CE PRIMESTE SAU ASTEAPTA AJUTOR MEDICAL.
7. DACA OTRAVA A AJUNS PE HAINELE PERSOANEI, SE SCOT HAINELE SI SE CLATESTE ABUNDENT PIELEA CU APA.

PENTRU OTRAVIREA PRIN INHALARE:

* SE SUNA DUPA AJUTOR DE URGENTA. NU INCERCATI NICIODATA SA SALVATI O PERSOANA FARA SA-I ANUNTATI PE ALTII MAI INTAI.
* DACA ESTE SIGUR SA PROCEDATI ASTFEL, SALVATI PERSOANA DE PERICOLUL GAZULUI, EMANATIILOR SAU FUMULUI. DESCHIDETI FERESTRELE SAU USILE PENTRU A INLATURA EMANATIILE.
* RESPIRATI DE CATEVA ORI AER CURAT SI APOI TINETI-VA RESPIRATIA CAND INTRATI. TINETI O CARPA UDA LA NAS SI LA GURA.
* NU APRINDETI VREUN CHIBRIT SI NU FOLOSITI BRICHETA DEOARECE UNELE GAZE POT LUA FOC.
* DUPA CE ATI SALVAT PERSOANA DE PERICOL, VERIFICATI SI MONITORIZATI CAILE RESPIRATORII ALE PERSOANEI, RESPIRATIA SI PULSUL. DACA ESTE NECESAR, INCEPETI RESPIRATIA DE SALVARE SI RESUSCITARE.
* DACA ESTE NECESAR, ACORDATI PRIMUL AJUTOR PENTRU LEZIUNI LOCALE ( URGENTE OCULARE) SAU CONVULSII.
* DACA PERSOANA VOMITA, CURATATI-I CAILE RESPIRATORII, INFASURATI O CARPA IN JURUL DEGETELOR DVS INAINTE DE A TRECE LA CURATAREA GURII SI GATULUI.
* CHIAR DACA PERSOANA PARE A SE SIMTI PERFECT, SOLICITATI AJUTOR MEDICAL.

CONTRAINDICATII
NU-I DATI UNEI VICTIME INCONSTIENTE NIMIC PE GURA.
NU INDUCETI VOMA DECAT DACA VI S-A SPUS SA FACETI ACEST LUCRU DE CATRE UN MEDIC SAU DE CINEVA DE LA 112. O OTRAVA PUTERNICA CARE ARDE TRAIECTUL DE LA GAT IN JOS VA AVEA ACELASI EFECT SI CAND PARCURGE DRUMUL INAPOI IN SUS.
NU INCERCATI SA NEUTRALIZATI OTRAVA CU SUC DE LAMAIE SAU OTET SAU CU VREO ALTA SUBSTANTA DECAT DACA VI SE SPUNE DE CATRE CENTRUL DE DISPECERAT PENTRU OTRAVIRI SAU DE CATRE UN MEDIC.
NU UTILIZATI NICI UN ANTIDOT DE TIP „BUN LA TOATE”.
NU ASTEPATI CA SIMPTOMELE SA IA AMPLOARE DACA SUSPECTATI CA CINEVA A FOST OTRAVIT.

MENTINEREA UNUI MEDIU SIGUR SI BUN PENTRU COPII
PENTRU A FI SIGURI CA EFORTURILE DVS DE A FACE CA TOTUL SA FIE FERIT DE ACCESUL COPIILOR ESTE O IDEE BUNA SA VA ASEZATI IN PATRU LABE IN FIECARE CAMERA DIN LOCUINTA DVS PENTRU A VEDEA LUCRURILE DIN PERSPECTIVA COPILULUI DVS. TREBUIE SA CUNOASTETI MEDIUL IN CARE SE INVARTE COPILUL DVS SI SA OBSERVATI CE AR PUTEA FI PERICULOS.
DACA OPTATI PENTRU ACCESUL MINIM AL COPIILOR LA DIVERSE LUCRURI, PUTETI INCHIDE USILE ( SI INSTALATI ACOPERITOARE PENTRU MANERELE USILOR ) LA ORICE CAMERA UNDE COPILUL DVS NU TREBUIE SA INTRE PENTRU A IMPIEDICA CA ACESTA SA RATACEASCA PRIN LOCURI CARE NU AU FOST ADECVAT ARANJATE IMPOTRIVA ACCESULUI COPIILOR.
ACOPERITOARELE PENTRU MANERELE DE USI SI INCHIZATORILE DE SIGURANTA PENTRU USILE GLISANTE SUNT SI ELE BUNE PENTRU CA CEI MICI SA NU POATA IESI DIN CASA. DESIGUR, CAT DE MULT SAU CAT DE PUTIN FACETI CASA DVS SIGURA PRIVIND ACCESUL COPIILOR LA DIVERSE LUCRURI, DEPINDE DE DVS. SUPRAVEGHEREA ESTE CEL MAI BUN MOD DE A AJUTA LA IMPIEDICAREA COPILULUI DVS DE A SE RANI. TOTUSI, NICI CEL MAI ATENT PARINTE NU POATE SA-SI TINA COPILUL IN SIGURANTA 100% TOT TIMPUL.
DACA AVETI UN COPIL FOARTE MIC, MIC SAU SCOLAR, CASA DVS TREBUIE SA FIE MICUL DVS PARADIS SIGUR UNDE ACESTA POATE EXPLORA IN CONDITII DE SIGURANTA. LA URMA URMEI, ATINGEREA, APUCATUL, CATARATUL SI EXPLORAREA SUNT ACTIVITATI CARE DEZVOLTA CORPUL SI MINTEA COPILULUI DVS.
DE LA FERTILIZATORI LA ANTIGELURI, MEDICAMENTE SI COSMETICE, EXISTA O SERIE DE SUBSTANTE OTRAVITOARE AMPLASATE PRIN CASELE DVS. IATA CATEVA MASURI IMPORTANTE PE CARE LE PUTETI LUA PENTRU A-L IMPIEDICA PE COPILUL DVS SA INGEREZE O SUBSTANTA OTRAVITOARE.
PUTETI AJUTA LA IMPIEDICAREA OTRAVIRILOR DIN COPILARIE IDENTIFICAND OTRAVURILE DIN CASA DVS SI ASIGURANDU-VA CA ELE SUNT DEPOZITATE IN LOC SIGUR.

MEDICAMENTE SI VITAMINE
ESTE POSIBIL CA UN COPIL SA MOARA DIN AFECTAREA FICATULUI DUPA CE A INGHITIT NU MAI MULT DE CINCI VITAMINE INTARITOARE PENTRU ADULTI, CARE CONTIN FIER. COPIII POT DE ASEMENEA SA INCEAPA SA VOMITE SANGE SAU SA AIBA DIAREE CU SANGE LA MAI PUTIN DE O ORA DE LA INGERAREA CHIAR A CATORVA SUPLIMENTE CU FIER.
NU VA BAZATI PE AMBALAJ CA SA VA PROTEJEZE COPILUL – AMBALAJELE REZISTENTE LA COPII NU INSEAMNA CA SUNT SIGURE PENTRU ACESTIA.
NICIODATA NU DATI MEDICAMENTE UNUI COPIL PE INTUNERIC : PUTETI DA DOZA GRESITA SAU CHIAR UN MEDICAMENT GRESIT.
NICIODATA NU LASATI STICLE CU VITAMINE, CU ASPIRINA SAU ALTE MEDICAMENTE PE MESELE DE BUCATARIE, PE DULAPURI, NOPTIERE SAU COMODE. COPIII MICI POT DECIDE SA INCERCE SA IMITE ADULTII SI SA IA SI EI DIN ACESTEA.
NICIODATA NU SPUNETI UNUI COPIL CA MEDICAMENTUL ESTE BOMBOANA.
DEPOZITATI TOATE MEDICAMENTELE – DATE CU SAU FARA RETETA- INTR-UN DULAP INCUIAT, DEPARTE DE A FI LA INDEMANA COPIILOR. CHIAR SUBSTANTELE CE PAR INOFENSIVE, CUM ESTE PASTA DE DINTI, POT FI EXTREM DE DAUNATOARE DACA SE INGEREAZA IN CANTITATI MARI DE CATRE COPII. DOAR PENTRU CA DULAPURILE SUNT SUS, ASTA NU INSEAMNA CA EI NU POT PUNE MANA PE CE ESTE IN INTERIORUL LOR – COPIII SE VOR SUI ( FOLOSIND TOALETA SI BLATURILE) PENTRU A AJUNGE LA CEEA CE ESTE IN DULAPUL DE MEDICAMENTE.

ASIGURATI-VA CA GENTILE SI POSETELE DVS SI ALE MUSAFIRILOR, CARE POT CONTINE LUCRURI OTRAVITOARE CUM SUNT MEDICAMENTELE, NU SUNT LA INDEMANA COPIILOR NICI UN MOMENT.
TOTDEAUNA PASTRATI PILULELE SI LICHIDELE IN AMBALAJUL LOR ORIGINAL.

MEDICAMENTELE PENTRU ADULTI CARE SUNT IN MOD SPECIAL PERICULOASE PENTRU COPII INCLUD :

* PILULE DE SLABIT SI ALTI STIMULENTI
* DECONGESTIONANTELE
* ANTIDEPRESIVELE
* MEDICAMENTE PENTRU TENSIUNE
* SUPLIMENTE CU FIER

ALCOOLUL
CAND COPIII INGHIT ALCOOL, EI POT AVEA CONVULSII, POT INTRA IN COMA SI CHIAR POT MURI. SI SUNT MULTE TIPURI DE ALCOOL – FIECARE FOLOSIT IN DIFERITE PRODUSE DE CURATENIE DOMESTICA.
DE EXEMPLU, METANOLUL ESTE UTILIZAT IN ANTIGEL, LICHIDE DE SPALAT PARBRIZUL, DIZOLVANT PENTRU VOPSELE, EMAILURI SI SERLAC. ALTE TIPURI DE ALCOOL SUNT UTILIZATE IN APA DE GURA, IN DEMACHIANTE, AFTERSHAVE, COLONII SI SAPUNURI LICHIDE ANTIBACTERIENE.
NU LASATI BAUTURI ALCOOLICE IN LOCURI UNDE COPIII POT AJUNGE LA ELE. AVETI GRIJA DEOSEBITA IN TIMPUL PETRECERILOR – MUSAFIRII POT SA NU ISI DEA SEAMA UNDE SI-AU LASAT BAUTURILE. CURATATI TOTUL IMEDIAT DUPA PETRECERE.
PASTRATI STICLELE CU ALCOOL INTR-UN DULAP INCUIAT ASTFEL INCAT COPIII SA NU POATA AJUNGE LA ELE.
TINETI APA DE GURA INTR-UN LOC UNDE COPIII NU POT AJUNGE LA EA. MULTE APE DE GURA CONTIN CANTITATI IMPORTANTE DE ALCOOL.
EXTRACTELE ALIMENTARE CUM SUNT ESENTA DE VANILIE SI CEA DE MIGDALE POT CONTINE ALCOOL SI POT FI DAUNATOARE PENTRU COPII.

DETERGENTII SI COMBUSTIBILII MENAJERI
DIZOLVANTII PENTRU TEVI INFUNDATE, DETERGENTII PENTRU TOALETE, DIZOLVANTII PENTRU RUGINA SI SUBSTANTELE DE CURATAT CUPTOARELE POT CAUZA ARSURI CHIMICE CARE ADESEA LEZEAZA TESUTUL LA FEL DE TARE CA SI FLACARA. SAPUNUL LICHID PENTRU VASE, INALBITORII SI AMONIACUL, TOATE SUNT TOXICE DACA SUNT INGERATE. DACA INALBITORUL SI AMONIACUL SUNT AMESTECATE, ELE PRODUC UN GAZ OTRAVITOR. AMONIACUL SE GASESTE SI SUB FORMA DE CAPSULE CU SARURI MIROSITOARE CARE POT FI LUATE IN MOD GRESIT DREPT BOMBOANE.
SUBSTANTELE DE LUSTRUIT MOBILA SUNT O CATEGORIE FOARTE LARGA (HIDROCARBURI) CARE INCLUDE BENZINA, KEROSEN, ULEI LAMPANT, ULEI DE MOTOR, COMBUSTIBIL PENTRU BRICHETE SI DILUANT DE VOPSELE. HIDROCARBURILE SUNT PRINTRE CELE MAI IMPORTANTE CAUZE DE MOARTE PRIN OTRAVIRE LA COPII.
NICIODATA SA NU PUNETI PRODUSE DE CURATAT IN STICLE VECHI DE APA MINERALA SAU IN CONTAINERE CE AU FOST CANDVA FOLOSITE PENTRU ALIMENTE.
NICIODATA NU PUNETI PRAF DE GANDACI SAU OTRAVA DE SOBOLANI PE PODELELE DIN CASA.
DEPOZITATI DETERGENTII SI SPRAYURILE DIN GOSPODARIE INTR-UN DULAP FOARTE INALT UNDE NU SE POATE AJUNGE.
NU PASTRATI PRODUSE DE CURATAT, INCLUSIV DETERGENT SI LICHID DE VASE, SUB CHIUVETA.
UTILIZATI ZAVOARE SIGURE LA TOATE DULAPURILE CARE CONTIN SUBSTANTE PERICULOASE.
PASTRATI PRODUSELE PENTRU GRADINA SI MASINA INTR-UN LOC INCUIAT SIGUR (IDEAL IN GARAJ, DACA AVETI)
CAND CURATATI SAU FOLOSITI PRODUSE CHIMICE DE GOSPODARIE, NICIODATA NU LASATI STICLELE NESUPRAVEGHEATE IN PREZENTA UNUI COPIL MIC.

PESTICIDE
IN TIMP CE MAJORITATEA OTRAVIRILOR LA COPII IMPLICA INGERAREA DE SUBSTANTE TOXICE, MANCATE SAU BAUTE, OTRAVURILE POT PATRUNDE IN CORP SI PRIN PIELE SAU OCHI SAU POT FI INHALATE.
DE EXEMPLU, MULTE SUBSTANTE CHIMICE UTILIZATE PENTRU DISTRUGEREA GANDACILOR SI ALTI DAUNATORI POT FI ABSORBITE PRIN PIELE SAU POT FI INHALATE EMANATII. UNELE DIN ACESTE SUBSTANTE CHIMICE AFECTEAZA SISTEMUL NERVOS SI POT FACE RESPIRATIA DIFICILA.

MONOXIDUL DE CARBON
MONOXIDUL DE CARBON (CO) ESTE UN GAZ MORTAL CARE SE PRODUCE CAND SE ARDE UN COMBUSTIBIL. SURSELE FRECVENTE DE MONOXID DE CARBON INCLUD AUTOMOBILELE, MASINILE DE TUNS IARBA, FURNALELE INDUSTRIALE, SEMINEELE SI GRATARELE.
MAJORITATEA ARTICOLELOR CARE FUNCTIONEAZA PE BAZA DE COMBUSTIBIL SUNT PROIECTATE SA REDUCA RISCUL DE OTRAVIRE CU MONOXID DE CARBON DAR ELE POT FUNCTIONA DEFECTUOS SAU POT FI UTILIZATE NECORESPUNZATOR. DE EXEMPLU, OAMENII ADESEA SE SINUCID LASAND MASINILE SA FUNCTIONEZE IN GARAJE INCHISE CE PERMIT INHALAREA DE MONOXID DE CARBON LA NIVELURI MORTALE.
RESPIRAREA DE MONOXID DE CARBON IMPIEDICA CELULELE ROSII DE SANGE SA TRANSPORTE OXIGEN. DEOARECE COPIII SUNT MAI MICI, CANTITATI MAI MICI DE GAZ LE POT FI DAUNATOARE. IN PLUS LA DETECTOARELE DE FUM, FIECARE CASA TREBUIE SA AIBA SI UN DETECTOR DE MONOXID DE CARBON.

PLANTE OTRAVITOARE
FRUCTELE, SEMINTELE SAU RADACINILE MULTOR PLANTE OBISNUITE SUNT OTRAVITOARE , INCLUZAND :

* AZALEEA
* NARCISA
* BEGONIA
* DEGETELUL-ROSU
* ILICEA
* IRISUL
* LACRAMIOARA
* MERISORUL
* VASCUL
* ZORELELE
* CRINUL

INGERAREA ORICAREI BUCATI DINTR-O CIUPERCA SALBATICA PATE FI FOARTE DAUNATOARE. IMEDIAT SUNATI LA SALVARE. DACA AVETI BUCATI DIN RESPECTIVA CIUPERCA CARE A FOST INGERATA, PASTRATI-O INTR-O PUNGA DE HARTIE GROASA. MULTE CIUPERCI OTRAVITOARE ARATA FOARTE ASEMANATOR CU CELE COMESTIBILE. DIFERENTELE VIZIBILE SUNT EVIDENTE DOAR PENTRU SPECIALISTI.

DEPOZITAREA IN SIGURANTA
DEPOZITATI SUBSTANTELE DE CURATENIE DOMESTICA ASTFEL INCAT SA NU FIE LA VEDERE SI SA NU SE AJUNGA LE ELE. CELE MAI BUNE SUNT DULAPURILE INCUIATE. ASIGURATI-VA CA MEDICAMENTELE CARE VI SE DAU PE RETETA VA SUNT FURNIZATE CU CAPACE PE CARE COPIII NU LE POT DESCHIDE. INCHIDETI CUTIILE /STICLELE IMEDIAT DUPA FOLOSIRE.
PASTRATI SUBSTANTELE PERICULOASE IN AMBALAJELE IN CARE AU VENIT. ASTFEL SE VOR PASTRA INFORMATIILE SIGURE DE PE ETICHETA EXACT LA PRODUDUL CORESPUNZATOR. NU DEPOZITATI ACESTE PRODUSE IN CESTI, CANI, STICLE DE BAUTURI RACORITOARE SAU IBRICE DE LAPTE. COPIII POT CREDE CA LE POT MANCA SAU BEA.
NICIODATA NU LASATI COSMETICE SI PRODUSE DE TOALETA LA INDEMANA COPIILOR. FITI IN MOD SPECIAL ATENTI CU PARFUMURILE, VOPSEAUA DE PAR, LACUL DE UNGHII, VOPSEUA DE PANTOFI SI ACETONA.
TINETI COPIII DEPARTE DE PLANTELE DE CASA – SI DE CELE DIN CURTE – CARE POT FI OTRAVITOARE. FIE LE PUNETI IN ASA FEL INCAT SA NU POATA AJUNGE COPIII LA ELE, SAU CUMPARATI NUMAI PLANTE CARE NU SUNT OTRAVITOARE. CATEVA EXEMPLE DE PLANTE DE CASA TOXICE INCLUD : RODODENDRON, IEDERA, LACRAMIOARELE SI PLANTELE DE SARBATOARE CUM SUNT VASCUL SI ILICEA.
ARUNCATI BATERIILE MICI UZATE ( CUM SUNT CELE DE CEAS) INTR-UN LOC SIGUR SI DEPOZITATI-LE PE CELE NEFOLOSITE INTR-UN LOC INACCESIBIL PENTRU COPIL (SUBSTANTELE ALCALINE SUNT OTRAVITOARE).

LECȚIA 16:

RECAPITULARE 

1.IN CAZ DE PACIENT INCONSTIENT

 2.IN CAZ DE ARSURI (DE GRADUL I SI II)

 3.IN CAZ DE OBSTRUCTIA CAILOR RESPIRATORII LA COPII MAI MICI DE 1 AN

 4.SISTEMUL RESPIRATOR

LECȚIA 17:

 PRIMUL AJUTOR PE PIRTIA DE SCHI

ÎN CAZUL UNEI ENTORSE SAU FRACTURI, NU VĂ MASAŢI ZONA LOVITĂ, CI MERGEŢI DE URGENŢĂ LA SPITAL. FRACTURILE, ÎNTINDERILE DE LIGAMENT SAU BĂTĂTURILE CAUZATE DE UMEZEALĂ SUNT CELE MAI FRECVENTE PROBLEME ÎNTÂLNITE ÎN CAZUL CELOR CARE PRACTICĂ SPORTURILE DE IARNĂ.

NU VĂ AVENTURAŢI DACĂ NU AVEŢI ECHIPAMENT CARE SĂ VĂ PROTEJEZE GENUNCHII ŞI COATELE
CELE MAI FRECVENTE ACCIDENTĂRI SUNT CELE LA NIVELUL MEMBRELOR: ENTORSE, LUXAŢII SAU FRACTURI. ÎN CAZUL ENTORSELOR ORI AL LUXAŢIILOR, SE EVITĂ MASAREA ZONEI ŞI SE IMOBILIZEAZĂ LOCUL CU O FAŞĂ ELASTICĂ, PESTE CARE SE APLICĂ GHEAŢĂ, PENTRU A NU SE INFLAMA. ÎN PLUS, PERSOANA ACCIDENTATĂ TREBUIE SĂ IA UN ANALGEZIC, PENTRU CALMAREA DURERILOR.

DACĂ VĂ FRACTURAŢI PICIORUL, ATUNCI PROCEDURA ESTE MAI COMPLEXĂ. ÎN PRIMUL RÂND, DIAGNOSTICUL DE FRACTURĂ ÎL POATE PUNE DOAR MEDICUL SPECIALIST ŞI, DE ACEEA, BOLNAVUL TREBUIE TRANSPORTAT DE URGENŢĂ LA CEL MAI APROPIAT SPITAL. „PÂNĂ VINE AMBULANŢA, CEI PREZENŢI TREBUIE SĂ IMOBILIZEZE MEMBRUL LOVIT CU O ATELĂ.

BUCĂŢICA DE LEMN TREBUIE PUSĂ PE EXTERIORUL OSULUI, ASTFEL ÎNCÂT CAPETELE RUPTE SĂ FIE FIXATE, ŞI SE BANDAJEAZĂ”, PRECIZEAZĂ DOCTORUL DE FAMILIE RODICA TĂNĂSESCU. SUB NICIO FORMĂ BOLNAVUL NU TREBUIE TRANSPORTAT LA SPITAL CU UN AUTOTURISM, PENTRU CĂ POT APĂREA COMPLICAŢII CARE ÎI POT LĂSA SECHELE PE VIAŢĂ.

TREMURATUL, SEMN DE HIPOTERMIE
ÎN TIMP CE ESTE AŞTEPTATĂ AMBULANŢA, ESTE INDICAT CA BOLNAVUL SĂ FIE FERIT DE FRIG, PENTRU A NU FACE HIPOTERMIE. CÂND ACEASTA SE INSTALEAZĂ, POATE FI RECUNOSCUTĂ PRIN CÂTEVA SEMNE: TREMURAT, ÎNVINEŢIREA PIELII ŞI INCOERENŢĂ ÎN VORBIRE. ÎN ACEST CAZ, AR TREBUI ACŢIONAT RAPID, IAR BOLNAVUL ACOPERIT CU FOARTE MULTE PĂTURI. DE AJUTOR POT FI ŞI CÂTEVA STICLE CU APĂ CALDĂ.

ÎNTINDERILE DE LIGAMENT DAU COMPLICAŢII
PE PÂRTIA DE SCHI, FRECVENTE SUNT LOVITURILE LA GENUNCHI, CARE SE POT LĂSA CU ÎNTINDERI DE LIGAMENT. ACESTEA APAR ÎN SPECIAL CÂND SCHIORUL SE OPREŞTE BRUSC SAU CADE PE SPATE. DACĂ O PERSOANĂ SE LOVEŞTE ATÂT DE GRAV, ESTE FOARTE IMPORTANT CA CEI DIN JURUL SĂU SĂ NU O MIŞTE PÂNĂ CÂND NU VINE PERSONALUL MEDICAL. INTENŢIA DE A ACORDA PRIMUL AJUTOR SE POATE TRANSFORMA ÎNTR-O TRAGEDIE.

ÎN MOMENTUL LOVITURII, SCHIORUL VA SIMŢI O DURERE FOARTE PUTERNICĂ. ÎN CEL MULT DOUĂ ORE, ACESTA TREBUIE TRANSPORTAT LA SPITAL, PENTRU CĂ PICIORUL SE VA UMFLA ŞI NU VA MAI PUTEA CĂLCA PE EL. „ÎN CAZUL UNEI CĂZĂTURI, TENSIUNEA ÎN ARTICULAŢII ESTE FOARTE MARE, ÎN SPECIAL ÎN ZONA GENUNCHIULUI. DACĂ ÎN ACEL MOMENT CLĂPARUL NU SE DESCHIDE, ŞANSELE DE ACCIDENTARE SUNT FOARTE MARI”, CONCHIDE MEDICUL.

ŞI GRAVIDELE POT SCHIA
PRACTICAREA SPORTURILOR DE IARNĂ ESTE CONTRAINDICATĂ CELOR CARE RESIMT DURERI ACUTE DE SPATE, PRECUM ŞI CELOR CARE SE SIMT RĂU (ÎN CAZURILE DE RĂCELI SAU VIROZE).

FEMEILE GRAVIDE SE POT AVENTURA SĂ SCHIEZE SAU SĂ PATINEZE DOAR ÎNTR-O ZONĂ NEAGLOMERATĂ ŞI DACĂ SARCINA NU DEPĂŞEŞTE 28 DE SĂPTĂMÂNI. ÎN CAZUL ASTMATICILOR, ACESTORA LE ESTE PERMIS SĂ PRACTICE SPORTURI DE IARNĂ, DOAR ÎN CONDIŢIILE ÎN CARE URMEAZĂ UN TRATAMENT CORECT CARE ÎI AJUTĂ SĂ ŢINĂ RESPIRAŢIA SUB CONTROL. CU TOATE ACESTEA, ASTMATICII NU AR TREBUI SĂ EXAGEREZE CU EFORTUL ŞI SĂ AIBĂ LA ÎNDEMÂNĂ UN INHALATOR.

 

DACA TU SAU CINEVA APROPIAT TIE 

S-AR LOVI DE O SITUATIE DE URGENTA, 

AI STI SA ACORZI CORECT PRIMUL AJUTOR 

PANA LA VENIREA MEDICULUI?

       CITESTE ACESTE RANDURI SI DESCOPERA CEA MAI SIGURA CALE DE A INVATA RAPID SI USOR SA ACORZI PRIMUL AJUTOR MEDICAL, FARA INVESTITII MARI, LEGALA 100%, SIGURA IN ORICE SITUATII ! 

       NU CONSTITUIE NICUN SECRET PENTRU NIMENI FAPTUL CA MULTE DINTRE VICTIMILE SITUATIILOR DE URGENTA MEDICALA MOR, PANA SA AJUNGA LA O UNITATE SANITARA, IAR UNA DIN CAUZELE MAJORE ESTE NEACORDAREA CORECTA A PRIMULUI AJUTOR.

       DESCOPERA ACUMCEA MAI RAPIDA SI USOARA METODA DE A INVATA SA ACORZI PRIMUL AJUTOR MEDICAL IN CAZUL UNOR URGENTE MEDICALE. AI ACUM, IN SFARSIT, CARTEA PE CARE O ASTEPTAI DE MULT, GHIDUL MEDICAL PRIN CARE POTI SALVA VIATA APROPIATILOR TAI, CARTEA CARE TE INVATA :

CUM SA ACORZI PRIMUL AJUTOR

IN PESTE  50 DE URGENTE MEDICALE

       ATUNCI CAND CINEVA APROPIAT TIE, CINEVA DRAG DIN FAMILIA TA ARE NEVOIE DE AJUTOR IN URMA UNEIA DIN CELE PESTE 50 DE URGENTE MEDICALE MENTIONATE IN GHIDUL „CUM SA ACORZI PRIMUL AJUTOR IN PESTE 50 DE URGENTE MEDICALE”, VEI STII SA ACORZI CORECT PRIMELE MASURI.
       ITI PREZENTAM EXACT TOT CEEA CE AI NEVOIE CA SA NU FII NEVOIT SA ASTEPTI SFATUL MEDICULUI SAU SA SUNI DUPA VENIREA AMBULANTEI.
      CA  SA TE SIMTI IN SIGURANTA ATAT TU CAT SI FAMILIA TA SI SA PREINTAMPINI REACTIILE PROVOCATE DE ACESTE URGENTE MEDICALE ESTE BINE SA FACI ROST ACUM DE GHIDUL MEDICAL.
       INAINTE DE A O CONSIDERA O INVESTITIE UITILA, ACEASTA CARTE TREBUIE SA INSEMNE PENTRU TINE SI FAMILIA TA, SIGURANTA SI SANATATEA DE CARE AI ATATA NEVOIE.
       ACEST GHID CARE TE INVATA SA IEI CELE MAI BUNE DECIZII IN CAZUL UNUI ACCIDENT POATE SA SALVEZE O VIATA SI DE ACCEA NU TREBUIE SA EZITI NICIUN MOMENT IN A-L ADAUGA IN BIBLIOTECA TA! 

 

DISPONIBIL IN 250 42 DE EXEMPLARE

         DUPA 2 ANI DE LA APARITIA ACESTUI SITE AM REVIZUIT GHIDUL MEDICAL ASTFEL INCAT PUTETI PROCURA ACUM EDITIA A II-A, MULT MAI INGRIJITA SI INTR-UN LIMBAJ MULT MAI SIMPLU. DECI, NU TREBUIE SA FII „UN OM DE STIINTA” PENTRU A INTELEGE TEHNICILE SI METODELE DE ACORDARE A PRIMULUI AJUTOR DEZVALUITE IN ACEST MANUAL.

        ITI PREZINT MAI JOS DOAR O MICA PARTE DIN CEEA CE O SA DESCOPERI IN ACEASTA CARTE:

        -INVETI CUM SA ACORZI MASURI DE PRIM AJUTOR IN CAZUL A PESTE 50 DE URGENTE MEDICALE, PRINTRE CARE: AMPUTAŢIA ACCIDENTALĂ, ARSURA, ASFIXIA, COMA DIABETICA, CONVULSIILE, INVETI CUM SA SCOTI CORPII STRĂINI DIN NAS, OCHI SAU URECHI, PRIMUL AJUTOR IN CRAMPE MUSCULARE, CUCUIE ŞI UMFLĂTURI, DEGERĂTURA, DESHIDRATAREA, ELECTROCUTAREA, ENTORSA, FRACTURAREA MÂINII SAU A PICIORULUI, PRIM AJUTOR IN CAZ DE HEMORAGIE EXTERNĂ SI INTERNA;

        -AFLI CE TREBUIE SA FACI SI CE SA NU FACI ATUNCI CAND TE IZBESTI DE: INCONŞTIENŢA, INEC, INŢEPĂTURI DE INSECTE, INTOXICAŢII ALIMENTARE, EPISTAXIS (HEMORAGIE NAZALA), LESIN, LUXATIE; SA ACORZI PRIMUL AJUTOR MEDICAL IN CAZUL MUSCATURILOR DE ANIMALE, LEZIUNI ALE CAPULUI, COLOANEI VERTEBRALE;

         -REGULILE DE CONDUITA IN URGENTE MEDICALE CA: RĂUL DE MIŞCARE (DE MARE, DE AVION, DE AUTOMOBIL), SUGHIŢUL, ŞOCUL ANAFILACTIC (PROVOCAT DE INTOXICAŢII ALIMENTARE, MEDICAMENTE SAU ÎNŢEPĂTURI DE INSECTE); TOXINFECŢIILE ALIMENTARE (PROVOCATE DE ALIMENTE ALTERATE: CARNE TOCATĂ, PEŞTE, MAIONEZĂ, OUĂ ETC., VĂRSĂTURA SI ALTE URGENTE MEDICALE POT FI GASITE IN ACEST GHID MEDICAL.

        -AFLI TOTUL DESPRE RESUSCITAREA CARDIO-PULMONARA, CE ESTE UTILIZATA IN INFARCT MIOCARDIC SAU INEC

        -DOBANDESTI CUNOSTINTE IN PLUS DESPRE MANEVRA HEIMLICH,  MANEVRA DE SALVARE DE LA SUFOCARE

        -POTI SA AFLI CE-TI ESTE NECESAR IN FORMAREA UNEI TRUSE COMPLETE DE PRIM AJUTOR

        -INVETI ORICE AMANUNT DESPRE REGULILE DE CONDUITA IN ACORDAREA PRIMULUI AJUTOR

ESTE INTR-ADEVAR O CARTE UNICA PE CARE N-AI S-O GASESTI IN LIBRARII

SI PARTEA CEA MAI BUNA ESTE CA O POTI COMANDA ACUM LA PRET PROMOTIONAL.

     PROCURA RAPID ACEST GHID. OFERTA ESTE VALABILA PENTRU O FOARTE SCURTA PERIOADA DE TIMP, DUPA CARE PRETUL VA CRESTE SUBSTANTIAL.

     PRIMUL-AJUTOR, ACORDAT IN MOD CORECT LA TIMP POATE SALVA MULTE VIETI. ACEST GHID MEDICAL ITI ARATA CUM TREBUIE PROCEDAT IN SITUATII NEPREVAZUTE, IN CATACLISME NATURALE, IN ACCIDENTE CA: TRAUMATISME, STOP CARDIORESPIRATOR, COMA SI CARE SUNT PRIMELE MASURI PE CARE LE PUTETI LUA PANA LA SOSIREA PERSONALULUI MEDICAL CALIFICAT.

     

DIN 1990 SI PANA ACUM PESTE 40.000 DE ROMANI AU DECEDAT IN URMA UNOR ACCIDENTE, IAR CATEVA SUTE DE MII AU FOST RANITI.

     

      ORICINE POATE SUFERI UN ACCIDENT SAU POATE FI LOVIT PE NESTEPTATE DE BOALǍ. CUNOASTEREA TEHNICILOR DE PRIM AJUTOR POATE ALINA SUFERINTA SAU CHIAR SALVA VIETI IN ASEMENEA SITUATII.

      GHIDUL MEDICAL „CUM SA ACORZI PRIMUL AJUTOR IN PESTE 50 DE URGENTE MEDICALE” ITI ARATA CE TREBUIE SA FACI IN ACEST CAZ, CUM SA FACI UN MASAJ CARDIAC EXTERN, TE FAMILIARIZEAZA CU TOTI ACESTI TERMENI SI CEEA CE ESTE CEL MAI IMPORTANT, TE INVATA CUM SA ACORZI CORECT PRIMUL AJUTOR IN TOATE CELE PESTE 50 DE URGENTE MEDICALE PREZENTATE IN CARTEA PE CARE TREBUIE SA O CONSIDERI INAINTE DE TOATA O INVESTITIE PENTRU SANATATEA TA SI A INTREGII FAMILII.

     

         
           CELE 4  BONUSURI PE CARE LE PRIMESTI GRATIS ALATURI DE MANUALUL DE SFATURI MEDICALE VA SUNT PREZENTATE PE SCURT AICI. INDRUMATORUL MEDICAL CUPRINDE IN CELE PESTE 130 DE PAGINI TOT CEEA CE AI NEVOIE PENTRU A PUTEA SA PREINTAMPINI, SA TRATEZI SAU SA ACORZI PRIMUL AJUTOR IN CAZ DE ACCIDENTE RUTIERE, PRIMUL AJUTOR IN CAZ DE INEC, IN CAZ DE ELECTROCUTARE, INTOXICATII ALIMENTARE, MUSCATATURI DE ANIMALE, RAUL DE MISCARE (DE AVION, DE MARE, AUTOMOBIL) SAU CHIAR IN CAZUL SUGHITULUI.

          ATUNCI CAND AI DE-A FACE CU O URGENTA MEDICALA NU TREBUIE SA ITI PUI INTREBAREA „CE FAC ACUM?”. TREBUIE SA MEMOREZI CEI 3 PASI DE MAI JOS, CE SUNT VITALI IN CELE CATEVA CLIPE IN CARE ESTE NEVOIE DE PRIMUL AJUTOR:
1) PRIMUL LUCRU INDICAT E ACELA DE A SUNA LA SALVARE SAU LA ALTE SERVICII DE URGENTA; DACA SUNT SI ALTE PERSOANE IN JUR ROAGA PE CINEVA SA DEA TELEFON IN TIMP CE TU FACI PRIMELE MANEVRE DE PRIM AJUTOR.
2) TREBUIE SA VERIFICI DACA TU SAU VICTIMA SUNTETI PUSI IN PERICOL DE IMPREJURIMILE IN CARE S-A PRODUS ACCIDENTUL; DE ACEEA, CHIAR DACA VICTIMA NU TREBUIE MUTATA PANA LA VENIREA AMBULANTEI, ESTE TOTUSI NEVOIE SA INCALTATI ACEASTA REGULA CAND EA ESTE EXPUSA PERICOLELOR DIN JUR.
3) ACUM POTI SA EVALUEZI NIVELUL STARII DE CONSTIENTA SI SEMNELE VITALE ALE VICTIMEI; DACA ESTE NEVOIE, FA RESUSCITARE.

         ACEASTA CARTE DE URGENTE MEDICALE INSCRIPTIONATA PE CD, LA CARE SUNT ATASATE SI CELE PATRU BONUSURI SUB FORMAT ELECTRONIC, POATE SALVA VIETI SI ALINA SUFERINTE, DOAR DACA ESTE ACORDAT ADECVAT. UNEORI CEEA CE PARE CEL MAI BUN LUCRU DE FACUT, DESI BINE INTENTIONAT, POATE INRAUTATI SITUATIA. FIE CA SUNTEM CU UN GRUP DE PRIETENI CU CARE HOINARIM PE DEALURI, FIE CA JUCAM FOTBAL, FIE ELEVI SAU STUDENTI, MUNCITORI IN FABRICA SAU FUNCTIONARI DE BIROU, ESTE IMPORTANT SA AVEM PE CINEVA IN PREAJMA, SPECIALIZAT IN ACORDAREA PRIMULUI AJUTOR, IN CAZ DE URGENTA.

         INFORMATIILE DIN ACEASTA CARTE ITI VOR ASIGURA LINISTEA TA SI A CELOR DRAGI TIE.

         DACA ESTI VIITOR PARINTE, TREBUIE SA CUNOSTI FAPTUL CA EXISTA UN RISC IMENS CA UN COPIL, DE LA PRIMII PASI PANA LA 5 ANI, SA SE ACCIDENTEZE IN BUCATARIE. LOCUL INTAI IN TOPUL ACCIDENTARILOR ESTE OCUPAT DE ARSURI. ACESTEA POT FI PROVOCATE FIE DE LICHIDE FIERBINTI CA: LAPTELE, CEAIUL, DAR POT FI SI DE ORIGINE ELECTRICA. SI ADULTII POT FI VICTIME IMPORTANTE ALE ACESTOR TIPURI DE ACCIDENTE.
         UNA DIN URGENTELE MEDICALE DES INTALNITE ASTAZI ESTE DETERMINATA DE ACCIDENTELE ELECTRICE. PRIMUL AJUTOR IN CAZ DE ELECTROCUTARE ESTE DEPENDENT DE VARSTA, DE INTENSITATEA CURENTULUI ELECTRIC, DE UMIDITATEA DIN JUR SI MAI ALES DE TIMPUL RAMAS PANA CAND SE POATE FACE REANIMAREA (CAND ESTE CAZUL).
         POTI SA VEZI AICI UNA DIN PAGINILE ACESTUI GHID MEDICAL CARE TE INDRUMA CUM SA ACORZI PRIMUL AJUTOR IN CAZ DE INEC. FOTOGRAFIILE DE PE ACEST SITE AU CARACTER ORIENTATIV; INCERCAM SA TE INVATAM SA DOBANDESTI CUNOSTINTE DESPRE RESPIRAŢIA GURĂ LA GURĂ SI MASAJUL CARDIAC. MAI MULTE SFATURI UTILE SI MASURI DE PRIM AJUTOR LE GASESTI INDATA CE ACESTA CARTE VA FI RASFOITA DE TINE.

PUNCT

DACA TE TAI…
IN PRIMUL RAND IA UN SERVETEL CURAT SAU O COMPRESA DE TIFON STERIL SI APASA CU PUTERE ASUPRA RANII. DACA TE-AI TAIAT LA MANA SAU LA PICIOR, RIDICA-L MAI SUS DE NIVELUL INIMII, PENTRU A INCETINI CIRCULATIA SANGELUI IN ZONA SI A PERMITE SANGELUI SA SE COAGULEZE MAI USOR. INCEARCA SA NU SCHIMBI COMPRESA, PENTRU CA ODATA INLATURATA, TAIETURA VA INNCEPE SA SANGEREZE DIN NOU.
GRESEALA DE INCEPATOR: SA PUI SAPUN PE RANA;  DACA TE-AI TAIAT LA DEGET PUNE-L SUB JET DE APA PENTRU CATEVA SECUNDE
DACA AI PIERDUT PESTE JUMATATE DE LITRU DE SANGE SAU DACA SIMTI CA TI-E SETE ORI FRIG (SAU AMBELE), E POSIBIL SA INTRI IN STARE DE SOC. SUNA IMEDIAT AMBULANTA. APOI INCEARCA SA OPRESTI SANGERAREA FARA SA INTRI IN PANICA. DACA ESTE GRAV, CHESTIA ASTA POATE DURA SI 20 DE MINUTE.

DACA TE ARZI…
IN PRIMUL RAND PUNE SUPRAFATA AFECTATA SUB APA RECE TIMP DE CINCI MINUTE, DACA ARE UN DIAMETRU MAI MIC DE 7-8 CM. DACA PIELEA NU E BASICATA SAU INNEGRITA (ACESTEA SUNT SEMNELE UNEI ARSURI SERIOASE), IA DOUA PASTILE DE IBUPROFEN SAU PARACETAMOL SI LASA ARSURA EXPUSA LA AER.
GRESEALA DE INCEPATOR: SA PUI GHEATA PE ARSURA DEOARECE INTRERUPI PROCESUL DE REFACERE AL TESUTURILOR. CEA MAI BUNA ALEGERE ESTE APA CALDA.

DACA ESTI MUSCAT…
TREBUIE SA OBSERVI CAT DE ADANCA ESTE MUSCATURA; DE OBICEI O SIMPLA JULITURA SAU ZGARIETURA NU NECESITA INTERVENTIA MEDICULUI. DACA UN ANIMAL SI-A INFIPT COLTII IN TINE DA NASTERE UNEI MUSCATURI FOARTE PERICULOASE. DINTII CU PRICINA IMPING BACTERIILE IN INTERIORUL RANII. SPALA RANA CU APA RECE. RANA TREBUIE ORICUM CURATATA FOARTE BINE SI TRATATA CU ANTIBIOTICE.
GRESEALA DE INCEPATOR: SA NU-TI FACI VACCINUL ANTITETANOS; TREBUIE SA TI-L REINNOIESTI IN MAXIMUM 72 DE ORE SAU DACA AU TRECUT CINCI ANI DE LA ULTIMA VACCINARE.

DACA ESTI INTEPAT…
TREBUIE SA CUNOSTI FAPTUL CA INTEPATURA DE ALBINE PRODUCE UN MIROS CARE LE POATE DETERMINA SI PE CELELALTE ALBINE SA ATACE, ASA CA ACOPERA-TI FATA SI GATUL CU TRICOUL SAU HAINA PANA REUSESTI SA TE ADAPOSTESTI. CU CAT ACUL STA INFIPT MAI MULT IN PIELE CU ATAT CORPUL TAU PRIMESTE MAI MULT VENIN. SCOATE ACUL CU MANA, CU UNGHIA…IN ORICE CAZ NU INCERCA SA STORCI LOCUL INTEPATURII.
GRESEALA DE INCEPATOR: DACA INCERCI SA „SUGI” INTEPATURA PENTRU A SCOATE VENINUL; NU AI SA REUSESTI DECAT SA OTRAVESTI SI MAI RAU ORGANISMUL.

DACA OSUL E SCRANTIT SAU RUPT…
AFLA CA INDIFERENT DACA E O LUXATIE SAU O RUPTURA, PUNE O COMPRESA CU GHEATA IN ZONA AFECTATA (IN REPRIZE DE CATE ZECE MINUTE, CU PAUZE DE ACEEASI DURATA INTRE ELE).
GRESEALA DE INCEPATOR: SA APELEZI LA ATELE SAU BANDAJE DACA AI AUZIT UN SCRASNET INFIORATOR SAU DACA BRATUL TAU E CURBAT INTR-O POZITIE NEFIREASCA, NU MAI EXISTA NICIO INDOIALA: TE-AI „PRICOPSIT” CU O FRACTURA. DACA POTI MISCA INCHEIETURA SI OSUL FARA PROBLEME, NU E FRACTURA

 

 

INVATA SA STAPANESTI TREI ELEMENTE IMPORTANTE IN ACORDAREA PRIMULUI AJUTOR:

– CALEA RESPIRATORIE: O PERSOANA INCONSTIENTA ARE NEVOIE DE CURATIREA CAILOR AERIENE, PENTRU A PUTEA RESPIRA NORMAL; MULT MAI MULTE DESPRE ACEASTA METODA, GASESTI IN ACEST GHID DE PRIM AJUTOR

– RESPIRATIA: OBSERVA DACA VICTIMA RESPIRA SAU NU; UITA-TE LA MISCARILE PIEPTULUI, ASCULTA SUNETELE RESPIRATIEI; DACA NU DA SEMNE DE RESPIRATIE, TREBUIE SA-I FACI IMEDIAT RESPIRATIE ARTIFICIALA

– CIRCULATIA: VERIFICA DACA VICTIMA ARE PULS; DACA NU SIMTI UN PULS IN 10 SECUNDE, E NEVOIE SA INCEPI CU COMPRESIUNILE TORACICE

ACEST CURS PRACTIC DE URGENTE MEDICALE PREZINTA O SERIE DE TEHNICI MEDICALE SIMPLE PENTRU SALVAREA VIETII PE CARE UN OM OBISNUIT POATE FI ANTRENAT SA LE FOLOSEASCA IN SITUATII LIMITA, INAINTE DE INTERVENTIA MEDICULUI. ODATA COMANDAT ACEST GHID MEDICAL, ESTE BINE ESTE SA DOBANDITI ANTRENAMENT IN PRIMUL AJUTOR, INAINTE DE O URGENTA MEDICALA. RESURSELE NECESARE IN PRIMUL AJUTOR TREBUIE SA FIE PASTRATE INTR-O TRUSA DE PRIM AJUTOR, A CAREI CONTINUT ESTE DETALIAT IN ACEST GHID MEDICAL. 

MAI MULTE AMANUNTE CARE CONTEAZA FOARTE MULT IN ACORDAREA DE PRIM AJUTOR PENTRU FIECARE URGENTA IN PARTE, GASESTI IN CARTEA:

AM FACUT TOT POSIBILUL CA TU SA POTI INVATA CHIAR ACUM ACORDAREA DE PRIM AJUTOR. AR FI UN MARE  MISTER PENTRU MINE SA NU ACCEPTI ACESTA OFERTA.

P.S.: MULTUMIM TUTUROR CELOR CARE AU ALES DEJA SA CUMPERE ACEST GHID MEDICAL SI LE DORIM MULTA SANATATE !

P.P.S: DACA AI INTREBARI SAU PUR SI SIMPLU VREI SA IMI SCRII NU EZITA SA O FACI LA TELEFOANELE SAU ADRESA DE MAIL MENTIONATE LA PAGINA DE CONTACT!

 

EVALUAREA INITIALA, SISTEMATICA A STARII VICTIMEI

 

SITUATIE
PERSOANA CARE ACORDA PRIM AJUTOR EVALUEAZA STAREA VICTIMEI DE INDATA CE AMANDOI SE AFLA INTR-O SITUATIE DE SIGURANTA.

DEFINITIE
ESTE COLECTAREA INITIALA, SISTEMATICA SI REPETATA A INFORMATIILOR DE BAZA DESPRE VICTIMA, DUCAND LA:
A –  EVALUAREA NATURII SI CIRCUMSTANTELOR STARII DE URGENTA A VICTIMEI.
B –  STABILIREA MASURILOR PRIORITARE NECESARE PENTRU PASTRAREA SI MENTINEREA VIETII SI SANATATII VICTIMEI SI PREVENIREA AGRAVARII SITUATIEI.
C –  EVALUAREA MASURILOR LUATE SI MONITORIZAREA RASPUNSULUI VICTIMEI LA ORICE MASURI CARE AU FOST LUATE.
D –  DESCOPERIREA CONDITIILOR SPECIALE ALE VICTIMEI (DE EX. DIABET, CRIZE, ETC.).
E –  INFORMAREA DETAILATA A DISPECERATULUI SAU A SERVICIULUI DE URGENTA ASUPRA STARII VICTIMEI.

RISCURI
CAND SE COLECTEAZA INFORMATII INCORECTE SAU INSUFICIENTE:
A –  S-AR PUTEA SA NU SE ACORDE VICTIMEI MASURILE CORECTE DE SALVARE A VIETII.
B –  VICTIMEI I S-AR PUTEA ACORDA MASURI INCORECTE DE SALVARE A VIETII.
C –  INDRUMAREA SI DECIZIILE LUATE DE CATRE DISPECERAT SAU SERVICIUL DE URGENTA POT FI INCORECTE.
D –  AR PUTEA FI MOBILIZAT UN SERVICIU DE URGENTA NECORESPUNZATOR PENTRU INGRIJIREA VICTIMEI.

ORICARE DIN CONSECINTELE DE MAI SUS POT AVEA EFECTE NEGATIVE ASUPRA VIETII SAU SANATATII VICTIMEI.

PRINCIPIILE ACTIUNII
1. EVALUAREA AR TREBUI SA INCEAPA PRIN OBSERVARE SI DISCUTII INAINTE DE ORICE CONTACT FIZIC.
2. COLECTAREA INFORMATIILOR AR TREBUI SA URMEZE O PROGRESIE LOGICA URMATA DE UN CURS LOGIC AL INTERVENTIEI, IDENTIFICAND INTAI PROBLEMELE  CE AMENINTA IMEDIAT VIATA.
3.  REZULTATUL COLECTARII  INFORMATIILOR AR TREBUI SA REPREZINTE UN VOLUM COERENT DE DATE SI SIMPTOME.
4.  INFORMATIILE AR TREBUI COLECTATE REGULAT PENTRU A MONITORIZA STAREA VICTIMEI SI REZULTATELE MASURILOR LUATE.

NOTA: ANUMITE OBICEIURI LOCALE SAU REGULI RELIGIOASE POT LIMITA STRANGEREA DE INFORMATII PRIN INTERZICEREA CONTACTULUI FIZIC SI/SAU VERBAL, DE EXEMPLU INTRE UN BARBAT SI O FEMEIE. AR PUTEA EXISTA O SOLUTIE ASCUNSA IN ACESTE OBICEIURI SAU REGULI. IN CAZ CONTRAR TREBUIE SA PREVALEZE BUNUL SIMT.

PRINCIPIILE TEHNICILOR

PASUL 1
REASIGURATI VICTIMA.

ASPECTELE CHEIE ALE PASULUI 1
•  PREZENTATI-VA VICTIMEI CA PERSOANA CAPABILA SA ACORDE PRIMUL AJUTOR.
•  PROPUNETI ASISTENTA SI OBTINETI CONSENSUL VICTIMEI PENTRU INTERVENTIE.
•  EXPLICATI CE INTENTIONATI SA FACETI.
•  INCERCATI SA OBTINETI  COOPERAREA/COLABORAREA VICTIMEI, AVAND IN VEDERE ACTIUNILE CE INTENTIONEAZA A SE EXECUTA.


JUSTIFICAREA PASULUI 1
•  STABILIREA RELATIEI CU VICTIMA SI COOPERAREA ACESTEIA SUNT ELEMENTE ESENTIALE CE TREBUIE OBTINUTE. VICTIMA POATE SA NU REALIZEZE CA SE AFLA INTR-O STARE CRITICA SI PRIN URMARE SA NU INTELEAGA DE CE I SE OFERA AJUTOR.
•  EXISTA UN RISC DE  AGRAVARE A STARII VICTIMEI DACA ACEASTA ESTE INGRIJORATA DE PREZENTA SI INTENTIILE PERSOANEI CARE ACORDA PRIM AJUTOR. EXISTA O POSIBILA AMENINTARE PENTRU PERSOANA CARE ACORDA PRIM AJUTOR DIN PARTEA VICTIMEI, CARE POATE DEVENI AGRESIVA DACA NU INTELEGE PREZENTA SI INTENTIILE PERSOANEI CARE ACORDA PRIM AJUTOR.
•  LIPSA INCREDERII VICTIMEI POATE DUCE LA ESECUL SAU INEFICIENTA ACTIUNILOR PERSOANEI CARE ACORDA PRIM AJUTOR.
•  DE ACEEA ACEST PAS AR TREBUI SA IMBUNATATEASCA COOPERAREA SI STAREA FINALA A VICTIMEI.

NOTA: VICTIMA AR TREBUI SA FIE TRATATA CU CEL MAI MARE RESPECT, INDIFERENT DACA ESTE INCONSTIENTA SAU INCAPABILA SA RASPUNDA. CHIAR DACA O VICTIMA INCONSTIENTA NU POATE AUZI SI/SAU PERCEPE CE SE SPUNE SI INTAMPLA IN JURUL EI, AR TREBUI FOLOSITE CUVINTE SI CONTACTE CORESPUNZATOARE, CA SI CUM S-AR ASISTA O VICTIMA CONSTIENTA.

NOTA: COLECTAREA INFORMATIILOR DESCRISE MAI JOS ESTE VALOROASA. IN ANUMITE CONTEXTE ACEASTA ACTIUNE POATE FI REGANDITA DATORITA SOSIRII RAPIDE A UNUI SERVICIU DE URGENTA LA LOCUL ACCIDENTULUI.

PASUL 2
ADOPTATI O COLECTARE SISTEMATICA A INFORMATIILOR.

ASPECTELE CHEIE ALE PASULUI 2
•  FOCALIZATI-VA PE EVALUAREA SITUATIILOR CARE AMENINTA VIATA: CAI RESPIRATORII – RESPIRATIE, PROBLEME CARDIACE, SANGERARE EXTERNA PUTERNICA, INCONSTIENTA, ETC.
•  NOTATI SIMPTOMELE VIZIBILE.
•  COLECTATI DOVEZILE DIN JURUL VICTIMEI SI OBTINETI INFORMATII DE LA TRECATORI.
•  DACA ESTE POSIBIL SCRIETI TOATE ACESTE INFORMATII PE O BUCATA DE HARTIE SI NOTATI ORA.

JUSTIFICAREA PASULUI 2
•  SIMPTOMELE AR TREBUI SA FIE COMPONENTELE CHEIE ALE UNEI EVALUARI CORECTE, EVITAND INTERPRETAREA SI DIAGNOSTICAREA ERONATE, CU ACTIUNI NECORESPUNZATOARE. MAI MULT DECAT ATAT INFORMATIILE COLECTATE AR TREBUI PRIORITIZATE.
•  FIECARE DIN SITUATIILE CARE AMENINTA VIATA NECESITA O ACTIUNE IMEDIATA INAINTE DE CONTINUAREA COLECTARII DE INFORMATII.

NOTA: IDENTIFICAREA PERICOLELOR ESTE DE ASEMENEA O PRIORITATE, LA CARE S-A FACUT REFERIRE IN STAGIUL PRECEDENT [VEZI PRINCIPIILE GENERALE ALE INTERVENTIEI PERSOANEI CARE ACORDA PRIM AJUTOR].

PASUL 3
DACA VICTIMA ESTE CONSTIENTA OBTINETI INFORMATII DE LA EA.

ASPECTELE CHEIE ALE PASULUI 3
•  ASCULTATI SI/SAU INTREBATI DE CE ANUME SE PLANGE/CE ACUZA VICTIMA SI CARE AR FI  CAUZELE DIRECTE ALE ACESTORA.
•  NOTATI VARSTA SI SEXUL VICTIMEI.
•  STABILITI ANTECEDENTELE VICTIMEI (BOLI CRONICE, TRATAMENTE, ALERGII, ETC.) SI CAUZELE CARE AU DUS LA SITUATIA PREZENTA.
•  COLECTATI DATELE DE CONTACT (TELEFON SI ADRESA) ALE RUDELOR VICTIMEI.
•  DACA ESTE POSIBIL SCRIETI TOATE ACESTE INFORMATII PE O BUCATA DE HARTIE SI NOTATI ORA.

JUSTIFICAREA PASULUI 3
•  VICTIMA POATE SA AJUTE PERSOANA CARE ACORDA PRIMUL AJUTOR OFERIND INFORMATII UTILE PRIVIND PROBLEMELE DE SANATATE ACTUALE SI PRECEDENTE SI SA SE SCURTEZE ASTFEL TIMPUL DE INTERVENTIE.
•  MAI MULT DECAT ATAT, ACCESUL LA ACESTE INFORMATII POATE DEVENI LIMITAT SAU IMPOSIBIL DACA STAREA DE CONSTIENTA A VICTIMEI SE DETERIOREAZA.

NOTA 1: DACA VICTIMA ESTE INCONSTIENTA SAU INCAPABILA SA OFERE INFORMATII CLARE SAU DE ORICE FEL, INFORMATIILE DISPONIBILE VOR FI LIMITATE LA CEEA CE PERSOANA CARE ACORDA PRIM AJUTOR POATE AUZI SI VEDEA DIN EXAMINAREA FIZICA A VICTIMEI SI DE LA TRECATORI.

NOTA 2: COLECTAREA DE INFORMATII DESCRISA MAI SUS ESTE DESTUL DE EXTENSIVA SI ESTE POSIBIL SA NU POATA FI IMPLEMENTATA IN INTREGIME SAU SA NU FIE RELEVANTA DUPA ANUMITE STANDARDE LOCALE.

PASUL 4
REVERIFICATI VICTIMA DES PENTRU A OBSERVA SCHIMBARILE FIZICE SAU MENTALE.

ASPECTELE CHEIE ALE PASULUI 4
•  REPETATI COLECTAREA INITIALA DE INFORMATII DESPRE STAREA VICTIMEI:
•  LA INTERVALE REGULATE SI,
•  DE FIECARE DATA CAND SE OBSERVA O SCHIMBARE,
PANA CAND SERVICIUL DE URGENTA AJUNGE LA LOCUL ACCIDENTULUI SAU SE AJUNGE LA ACESTA SAU SE DETERMINA CA NICI O ASISTENTA NU MAI ESTE POTRIVITA IN CONTINUARE.
•  DACA ESTE POSIBIL, SCRIETI MODIFICARILE STARII VICTIMEI.

JUSTIFICAREA PASULUI 4
•  REEVALUAREA SITUATIEI AR TREBUI FACUTA REGULAT INAINTE DE SOSIREA UNUI SERVICIU DE URGENTA LA LOCUL ACCIDENTULUI, SAU PANA CAND SE AJUNGE LA UN ASTFEL DE SERVICIU (CARE SE POATE AFLA DEPARTE), DEOARECE:
•   TAREA VICTIMEI TREBUIE SA FIE MONITORIZATA,
•  EFICIENTA MASURILOR LUATE TREBUIE MENTINUTA,
•  REZULTATELE OBTINUTE IN URMA MONITORIZARII POT NECESITA ACTIUNI ADITIONALE.
•  DOCUMENTAREA SCHIMBARILOR LE ESTE UTILA CELOR CE VOR ASIGURA INGRIJIREA VICTIMEI IN CONTINUARE

INGRIJIREA UNEI VICTIME CARE SUFERA DATORITA UNEI PLAGI A PIELII

 

SITUATIE
VICTIMA PREZINTA SEMNELE UNEI PLAGI A PIELII.

DEFINITIE
ESTE O RANA CARE POATE AFECTA NUMAI PIELEA SAU SI TESUTURILE PROFUNDE.
(TIPURI: PERFORARE, RUPTURA, BASICA, ZGARIETURA, MUSCATURA, DECOJIRE, TAIETURA DATORATA UNUI OS DIN INTERIOR, ETC.)

RISCURI
O RANA POATE PROVOCA:
A. HEMORAGIE,
B. DURERE,
C.COMPLICATII SPECIFICE, INCLUZAND INFECTII SI INSUFICIENTA CIRCULATORIE SI RESPIRATORIE, DATORITA FACTORILOR PARTICULARI (ADANCIMEA, LOCALIZAREA SI SUPRAFATA ACESTEIA SAU STAREA ANTERIOARA A SANATATII VICTIMEI),
D. VATAMAREA ORGANELOR DIN PROFUNZIME,
E. SOC.

PRINCIPIILE ACTIUNII
1. COMPLICATIILE TREBUIE PREVENITE SAU DIMINUATE.
2. LOCALIZAREA SI EXTINDEREA RANII TREBUIE EVALUATE CU GRIJA. NOTA: DACA PLAGA ARE ALTE CONSECINTE, CUM AR FI HEMORAGIE, TREBUIE INTREPRINSE ACTIUNI PRIORITARE SPECIFICE ACESTORA. MAI MULT DECAT ATAT, LOCALIZARI SPECIFICE ALE PLAGII NECESITA ACTIUNI PARTICULARE DATORITA CONSECINTELOR NEGATIVE POSIBILE SAU REALE LEGATE DE ACESTE LOCALIZARI (FATA, GAT, PIEPT, ABDOMEN, INCHEIETURA), IN SPECIAL DACA RANA ESTE ADANCA.
CAND PLAGA ESTE ADANCA, LARGA, IN LOCURI SPECIALE (TORACE, ABDOMEN ETC.), PERSOANA CARE ACORDA PRIM AJUTOR AR TREBUI SA TRANSFERE VICTIMA UNUI PROFESIONIST IN INGRIJIREA SANATATII.

PRINCIPIILE TEHNICII
PERSOANA CARE ACORDA PRIM AJUTOR AR TREBUI SA-I EXPLICE VICTIMEI CE SE INTENTIONEAZA A SE FACE LA FIECARE PAS, URMARIND OBTINEREA COOPERARII/COLABORARII ACESTEIA.

TEHNICA: PRINCIPII GENERALE ALE PRIMULUI AJUTOR IN PLAGI

PASUL 1
ELIMINATI CONTACTUL DINTRE VICTIMA SI AGENTUL CAUZATOR.

ASPECTELE CHEIE ALE PASULUI 1
•  OPRITI SAU INDEPARTATI AGENTUL CAUZATOR DE VICTIMA (*) SAU INDEPARTATI VICTIMA DE AGENTUL CAUZATOR (*), AVAND IN VEDERE URMATOARELE PRINCIPII:
•   EVITATI ASUMAREA UNOR RISCURI,
•   EVITATI AGRAVAREA SITUATIEI.
(*) ATENŢIE, CU EXCEPTIA CAZULUI CAND EXISTA UN CORP STRAIN IN PLAGA CARE N-AR TREBUI INDEPARTAT.

JUSTIFICAREA PASULUI 1
•  AGENTUL CARE A CAUZAT RANA TREBUIE CONSIDERAT DREPT UN PERICOL IMEDIAT PENTRU PERSOANA CARE ACORDA PRIM AJUTOR SI VICTIMA. PE TOATA PERIOADA DE DESFASURARE A ACTIVITATII DE PRIM AJUTOR TREBUIE SA IA IN CONSIDERARE ACEST FAPT.

PASUL 2
EVALUATI CARACTERISTICILE PLAGII.

ASPECTELE CHEIE ALE PASULUI 2
•  DETERMINATI AGENTUL CAUZATOR SI ORICE ALT POSIBIL FACTOR AGRAVANT (DE EX. MATERIALE STRAINE MURDARE IN RANA).
•  DETERMINATI MODUL CUM S-A PRODUS RANA (O LOVITURA, O CADERE, ETC.).
•  NOTATI LOCALIZAREA PLAGII/PLAGILOR.
•  ESTIMATI CU APROXIMARE CAT DE EXTINSA E PLAGA.
•  DACA ESTE POSIBIL COLECTATI INFORMATII ASUPRA STARII DE SANATATE A VICTIMEI (VARSTA, BOLI, TRATAMENT, ETC.).

JUSTIFICAREA PASULUI 2
•  CARACTERISTICILE RANII DETERMINA MASURILE DE INGRIJIRE ULTERIOARE SI SUPRAVEGHEREA VICTIMEI.
•  COLECTAREA INFORMATIILOR DESPRE STAREA DE SANATATE AJUTA LA IDENTIFICAREA CIRCUMSTANTELOR AGRAVANTE LEGATE DE ISTORICUL VICTIMEI.

PASUL 3
ASIGURATI CONDITII DE CURATENIE CAND VA OCUPATI DE PLAGA.

ASPECTELE CHEIE ALE PASULUI 3
•  AVETI IN VEDERE URMATOARELE PRINCIPII PENTRU ASIGURAREA UNOR CONDITII DE IGIENA:
•   SPALATI-VA MAINILE CU APA CURATA CU SAPUN SAU, DACA NU ESTE POSIBIL, CU APA CURATA CURGATOARE,
•   IN MASURA POSIBILITATII PROTEJATI-VA MAINILE FOLOSIND MEMBRANE IMPERMEABILE (DE EX. MANUSI) SAU ORICE OBIECT DISPONIBIL CE POATE SERVI CA BARIERA DE PROTECTIE.

JUSTIFICAREA PASULUI 3
•  RISCUL RECIPROC DE INFECTIE DINTRE PERSOANA CARE ACORDA PRIM AJUTOR SI VICTIMA TREBUI EVITAT.

PASUL 4
CURATATI PLAGA.

ASPECTELE CHEIE ALE PASULUI 4
•  AVETI IN VEDERE URMATOARELE PRINCIPII PENTRU A CURATA PLAGA:
•  SPALATI PLAGA DE PREFERINTA CU UN ANTISEPTIC NEALERGIC, SAU IN LIPSA ACESTUIA CU APA CURATA CU SAPUN, SAU CU APA CURATA, CLARA, CURGATOARE DACA CEVA MAI BUN NU ESTE DISPONIBIL,
•  FOLOSITI PARTILE CURATE ALE UNUI MATERIAL TEXTIL CURAT (CARE NU LASA SCAME) SAU COMPRESE STERILE,
•  SPALATI PLAGA USOR, FARA A FRECA,
•  SPALATI PLAGA DINSPRE INTERIORUL ACESTEIA SPRE EXTERIORUL EI,
•  NU FOLOSITI O BUCATA DE MATERIAL MAI MULT DECAT ODATA.

JUSTIFICAREA PASULUI 4
•  GERMENII CARE AR FI PUTUT AJUNGE IN PLAGA IN MOMENTUL PRODUCERII EI TREBUIE ELIMINATI CAT MAI CURAND SI MAI COMPLET  POSIBIL.
•  SPALAREA TREBUIE SA FIE USOARA PENTRU A EVITA LIPIREA DE RANA A UNOR CORPI STRAINI (PARTICULE) SAU CARE SA PRODUCA RANIRI SAU HEMORAGIE.

PASUL 5
PROTEJATI PLAGA.

ASPECTELE CHEIE ALE PASULUI 5
•  PROTEJATI PLAGA, AVAND IN VEDERE URMATOARELE PRINCIPII:
•  DE PREFERINTA FOLOSITI UN MATERIAL STERIL (DE EX. PANSAMENT, MATERIAL TEXTIL) SAU DACA NU, UNUL CURAT,
•  FOLOSITI UN PANSAMENT PREGATIT ANTERIOR SAU DACA NU, APLICATI UN BANDAJ,
•  DACA RANA POATE FI INGRIJITA IN CONTINUARE DE CATRE VICTIMA, EXPLICATI-I CE TREBUIE SA FACA:
•  SA CURETE SI SA PANSEZE RANA IN FIECARE ZI PANA LA VINDECARE (IN JUR DE 4 – 7 ZILE),
•  SA URMAREASCA SEMNELE CARE INDICA COMPLICATII LA NIVEL LOCAL (DURERE, UMFLARE, ROSIRE, CALDURA, SECRETII, ETC.) SI GENERAL (FEBRA, GRETURI). ESTE IMPORTANT DE EXPLICAT CA DACA VREUNUL DIN ACESTE SIMPTOME APARE, VICTIMA AR TREBUI SA SOLICITE SFATUL MEDICULUI.

JUSTIFICAREA PASULUI 5
•  RANA TREBUIE PROTEJATA DE CONTAMINARE EXTERNA. VINDECAREA EI AR TREBUI SUPRAVEGHEATA, DETECTANDU-SE ASTFEL UN EVENTUAL PROCES INFLAMATOR, CARE REPREZENTA PRIMUL SEMN ALE UNEI INFECTII.

PASUL 6
CHESTIONATI SI INDRUMATI VICTIMA.

ASPECTELE CHEIE ALE PASULUI 6
•  SFATUITI VICTIMA SA SOLICITE CAT MAI CURAND POSIBIL SFATUL MEDICULUI PENTRU A DETERMINA NECESITATEA VACCINARII ANTITETANOS.
•  RUGATI VICTIMA SA INLATURE OBIECTELE POTENTIAL CONSTRICTIVE CUM AR FI INELE, BRATARI, CEAS DE MANA, ETC. DACA ACESTEA SE AFLA IN INTERIORUL SAU IN APROPIEREA SUPRAFETEI RANITE SI DACA ACEST LUCRU ESTE POSIBIL FARA A PRODUCE NOI DAUNE/CONSECINTE NEGATIVE.

JUSTIFICAREA PASULUI 6
•  TETANOSUL ESTE O BOALA FATALA CARE POATE FI PREVENITA PRIN VACCINARE.
•  EFICACITATEA VACCINARII POATE FI PRIVITA DIFERIT DE CATRE PROFESIONISTII IN INGRIJIREA SANATATII. EXISTA STRATEGII ULTERIOARE CE VARIAZA DE LA A NU MAI INTREPRINDE NIMIC PANA LA REVACCINAREA PERSOANEI.
•  INELELE, BRATARILE, CEASUL DE MANA, ETC. POT EXERCITA COMPRESIE DACA IN JURUL RANII SE DEZVOLTA  UN EDEM. ACEASTA COMPRESIE ARE CONSECINTE NEGATIVE, IN SPECIAL LIMITAREA SAU BLOCAREA CIRCULATIEI SANGELUI.

TEHNICA:  ADMINISTRAREA UNEI PLAGI PATRUNSE DE UN CORP STRAIN

ASPECTELE CHEIE
IN EVENTUALITATEA EXISTENTEI UNUI CORP STRAIN PATRUNS IN PLAGA, AVETI IN VEDERE URMATOARELE PRINCIPII:
•  NU INCERCATI SA-L INLATURATI,
•  EVITATI TOATE MANEVRELE CARE AR PUTEA MISCA ACEST CORP STRAIN,
•  NU-L ATINGETI IN TOATA PERIOADA PETRECUTA IN ASTEPTAREA ASISTENTEI CORESPUNZATOARE,
•  DACA ESTE NECESAR, STABILIZATI-L CU MATERIALE TEXTILE CURATE, FIXATE CU UN BANDAJ SI ACOPERITI RANA,
•  ASISTATI VICTIMA SA SE ODIHNEASCA IN CEA MAI CONFORTABILA POZITIE.

JUSTIFICARE
•  PARTEA VIZIBILA A CORPULUI STRAIN NU INDICA SUB NICI O FORMA DIMENSIUNEA A CEEA CE ESTE PATRUNS IN PLAGA. DECI IN NICI UN FEL DE CIRCUMSTANTE PERSOANA CARE ACORDA PRIM AJUTOR N-AR TREBUI SA INCERCE SA INLATURE UN CORP STRAIN DINTR-O PLAGA, DEOARECE ACEASTA ACTIUNE POATE AVEA CA REZULTAT SI AGRAVAREA SITUATIEI (DE EX. HEMORAGIE MASIVA).

STABILIZAREA UNUI CORP STRAIN PATRUNS IN PLAGA POATE FI COMPLETATA FOLOSIND DIVERSE MATERIALE, CUM AR FI DE EXEMPLU PAHARE DIN PLASTIC.

• DACA EXISTA O CERTITUDINE ABSOLUTA ASUPRA NATURII OBIECTULUI, CUM AR FI O ASCHIE DE LEMN SAU SPINUL UNUI ARICI, VICTIMA POATE INCERCA INLATURAREA ACESTUIA CU AJUTORUL PERSOANEI CARE ACORDA PRIM AJUTOR. ACEASTA OPERATIE AR TREBUI SA SE FACA CU PRECAUTIE PENTRU A NU RUPE CORPUL STRAIN IN PLAGA SI PENTRU A ASIGURA INLATURAREA COMPLETA A ACESTUIA.

 

 

INGRIJIREA UNEI VICTIME CARE SUFERA DE ARSURI ALE PIELII IN URMA EXPUNERII LA O SURSA DE CALDURA

 

SITUATIE
VICTIMA PREZINTA SIMPTOMELE UNEI ARSURI A PIELII.

DEFINITIE
ESTE O RANIRE A PIELII DE ORIGINE TERMICA (CALDURA): FOC/FLACARA, LICHIDE FIERBINTI SAU VAPORI (APA, ULEI).

NOTA: EXISTA SI ALTE CAUZE, CUM AR FI RADIATII, SUBSTANTE CHIMICE SAU SURSA DE CURENT ELECTRIC. FIECARE CAUZA ARE CONSECINTE SPECIFICE, CARE POT NECESITA ASISTENTA SPECIFICA.

RISCURI
1. O ARSURA POATE PROVOCA:
A. O DURERE PUTERNICA, COPLESITOARE SI CONTINUA (EXCEPTAND CAZUL IN CARE PIELEA ESTE ARSA IN PROFUNZIME, CAND NU EXISTA NICI O DURERE IN ZONA, DAR DUREREA POATE FI PUTERNICA IN JURUL ACESTEIA).
B. COMPLICATII SPECIFICE, INCLUZAND DESHIDRATARE (PIERDEREA DE LICHIDE), INFECTII, HIPOTERMIE SI INSUFICIENTA CIRCULATORIE, DATORATE FACTORILOR PARTICULARI (AGENTUL CAUZATOR, TEMPERATURA, ADANCIMEA, LOCALIZAREA SI SUPRAFATA ARSURII SAU VARSTA SI STAREA ANTERIOARA DE SANATATE A VICTIMEI).
2. ARSURA ESTE O PROBLEMA DINAMICA, CARE CONTINUA CHIAR SI DUPA INLATURAREA AGENTULUI CE O CAUZEAZA, MARIND EXTINDEREA ZONEI INITIALE A RANII (ATAT CA  ADANCIME CAT SI CA SUPRAFATA).
3. AGENTUL CAUZATOR POATE IN CONTINUARE:
•  SA DUCA LA  EXTINDEREA ARSURII (DACA NU ESTE CONTROLAT RAPID)
•  SA CREEZE PROBLEME ADITIONALE DE SANATATE (DE EX. INSUFICIENTA RESPIRATORIE DATORATA FUMULUI DE LA UN INCENDIU)

PRINCIPIILE ACTIUNII
1. LOCUL ACCIDENTULUI TREBUIE ASIGURAT INAINTE DE INCEPEREA ASISTENTEI SAU VICTIMA AR TREBUI MUTATA INTR-UN LOC SIGUR.
2. CONTACTUL DINTRE VICTIMA SI AGENTUL CAUZATOR TREBUIE ELIMINAT RAPID SI IN CONDITII DE SIGURANTA.
3. PROCESUL DE ARDERE AR TREBUI STOPAT RAPID SI SUFERINTA AR TREBUI SA FIE ALINATA.
4. COMPLICATIILE TREBUIE PREVENITE SAU DIMINUATE.
5. EXTINDEREA SI LOCALIZAREA ARSURII TREBUIE EVALUATA.

NOTA: ANUMITE CAUZE POT NECESITA ACTIUNI SPECIFICE, CARE SUNT PREZENTATE PE AMBALAJUL PRODUSULUI (DE EX. IN CAZUL AGENTILOR CHIMICI). DE EXEMPLU SUBSTANTELE CHIMICE SUB FORMA DE PRAF TREBUIE INLATURATE COMPLET PRIN PERIERE INAINTE DE A SE APLICA APA, PENTRU A PREVENI APARITIA UNOR REACTII SUPLIMENTARE.

PRINCIPIILE TEHNICILOR
PERSOANA CARE ACORDA PRIM AJUTOR AR TREBUI SA-I EXPLICE VICTIMEI CE SE INTENTIONEAZA A SE FACE LA FIECARE PAS, URMARIND OBTINEREA COOPERARII/COLABORARII ACESTEIA.

TEHNICA: ADMINISTRAREA GENERALA A UNEI ARSURI A PIELII DATORATE CONTACTULUI CU LICHIDE FIERBINTI (APA, ULEI)
NOTA: APA FIERBINTE SI ULEIUL SUNT DENUMITE „AGENT CAUZATOR” IN RESTUL ACESTUI CAPITOL.

PASUL 1
ELIMINATI CONTACTUL DINTRE VICTIMA SI AGENTUL CAUZATOR.

ASPECTELE CHEIE ALE PASULUI 1
•  OPRITI SAU INLATURATI AGENTUL CAUZATOR DE PE VICTIMA SAU INDEPARTATI VICTIMA DE AGENTUL CAUZATOR, AVAND IN VEDERE URMATOARELE PRINCIPII:
•  EVITATI ASUMAREA UNOR RISCURI PERSONALE, DE ASEMENEA ASUMAREA UNOR RISCURI PENTRU VICTIMA SI TRECATORI,
•  EVITATI AGRAVAREA SITUATIEI,
•  INLATURATI IMBRACAMINTEA CARE NU ESTE LIPITA DE CORP, FARA A INTRA IN CONTACT CU AGENTUL CAUZATOR PREZENT PE HAINELE VICTIMEI.

JUSTIFICAREA PASULUI 1
•  AGENTUL CAUZATOR TREBUIE PRIVIT CA UN PERICOL IMEDIAT PENTRU PERSOANA CARE ACORDA PRIM AJUTOR SI VICTIMA. DESFASURAREA ASISTENTEI TREBUIE SA IA IN CALCUL ACEST FAPT.
•  PRIMA DATA AR TREBUI LUATE MASURI DE PROTECTIE DE BAZA, CUM AR FI INTRERUPEREA GAZULUI SAU A SURSEI DE ENERGIE ELECTRICA A APARATULUI DE GATIT. IN CAZUL EXISTENTEI UNEI SURSE DE FOC, VICTIMA, PERSOANA CARE ACORDA PRIM AJUTOR SI TRECATORII AR TREBUI SA SE AFLE LA DISTANTA DE INCENDIU, CARE, DACA ESTE POSIBIL, AR TREBUI SA FIE STINS.

PASUL 2
LIMITATI PROCESUL DE ARDERE SI ASIGURATI REDUCEREA DURERII.

ASPECTELE CHEIE ALE PASULUI 2
•  RACITI ARSURA CU APA CAT MAI CURAND POSIBIL, AVAND IN VEDERE URMATOARELE PRINCIPII:
•  (PE CAT POSIBIL) APA AR TREBUI SA FIE RECE, CURATA SI CURGATOARE,
•  CU PUTERE MICA SI UN FLUX REGULAT,
•  ASIGURATI-VA CA APA SE SCURGE COMPLET, FARA A ATINGE ALTE PARTI ALE VICTIMEI, PE VOI SAU PE ALTCINEVA,
•  CONTINUATI SA INLATURATI IMBRACAMINTEA CONTAMINATA DE PE VICTIMA, EXCEPTAND ARTICOLELE CARE SUNT LIPITE DE PIELE.
•  RACIREA POATE FI CONTINUATA TIMP DE CATEVA MINUTE, PANA CAND DUREREA NU REVINE DUPA INCETAREA RACIRII, DAR INAINTE CA VICTIMEI SA I SE FACA FRIG.
•  RUGATI VICTIMA SA INLATURE OBIECTELE POTENTIAL CONSTRICTIVE CUM AR FI INELE, BRATARI, CEAS DE MANA, ETC. DACA ACESTEA SE AFLA IN INTERIORUL SAU IN APROPIEREA SUPRAFETEI RANITE SI DACA ACEST LUCRU ESTE POSIBIL FARA A PRODUCE NOI CONSECINTE NEGATIVE.

•  DACA APA NU ESTE DISPONIBILA:
•  EVALUATI ARSURA,
•  ACOPERITI RANA PENTRU A MINIMIZA INFECTIILE,
•  OBTINETI AJUTOR.

JUSTIFICAREA PASULUI 2
•  PANA IN PREZENT RACIREA LOCALA CU APA ESTE SINGURA INGRIJIRE IMEDIAT EFICIENTA PE CARE O PERSOANA NEINITIATA O POATE APLICA PENTRU:
•  A INLATURA CALDURA SI A REDUCE TEMPERATURA IN TESUTUL RANIT, LIMITAND PROCESUL DE ARDERE, UMFLAREA SI FORMAREA BASICILOR. ACEASTA PREVINE DISTRUGEREA MAI ACCENTUATA A PIELII SI CRESTE SANSELE DE SUPRAVIETUIRE A CELULELOR AFECTATE CARE SUNT INCA VII.
•  CALMAREA/REDUCEREA DURERII SIMTITE DE VICTIMA.
•  APA NU TREBUIE LASATA SA SE SCURGA DE PE ZONA AFECTATA  PENTRU A NU CONTAMINA O SUPRAFATA INCA NEAFECTATA.
•  N-AR TREBUI SA SE PERMITA CA VICTIMA SA DEVINA HIPOTERMICA SAU SA TREMURE.
•  EXISTA PRODUSE DISPONIBILE, CUM AR FI GELUL DE STOPARE A ARSURII, CARE INCLUD ATAT ELEMENTE CALMANTE CAT SI DE RACIRE. FOLOSIREA ACESTORA DEPINDE DE REGLEMENTARILE LOCALE SI DISPONIBILITATEA LOR.
•  INELELE, BRATARILE, CEASUL DE MANA, ETC. POT DEVENI AGENTI COMPRESIVI DACA IN JURUL SUPRAFETEI ARSE SE DEZVOLTA  UN EDEM. ACEASTA COMPRESIE ARE CONSECINTE NEGATIVE, IN SPECIAL LIMITAREA SAU BLOCAREA CIRCULATIEI SANGELUI.

NOTA:
•  STUDIILE STIINTIFICE ARATA CA RACIREA POATE FI EFICIENTA DACA SE APLICA IN PRIMELE 15 – 25 DE MINUTE DE LA RANIRE. ASTFEL CUNOASTEREA OREI CAND S-A PRODUS ARSURA ESTE UN FACTOR DETERMINANT AL TIPULUI DE ASISTENTA CE SE VA INITIA.
•  IN ANUMITE LOCURI, CAND APA CURGATOARE NU ESTE DISPONIBILA, POATE FI RECOMANDAT SA SE PUNA PARTEA RANITA INTR-O GALEATA, VAS SAU CEVA ECHIVALENT UMPLUT CU APA CURATA SI RECE. APA AR TREBUI SCHIMBATA DUPA CEVA TIMP, CAND DEVINE CALDA.  O ALTA ALTERNATIVA ESTE STROPIREA ZONEI RANITE CU APA DINTR-UN RECIPIENT. AMBELE METODE TREBUIE SA RESPECTE ASPECTELE CHEIE PREZENTATE, IN SPECIAL PREVENIREA HIPOTERMIEI.
•  APA ESTE DEFINITA CA FIIND „RECE” CAND TEMPERATURA EI ESTE CUPRINSA INTRE 8 SI 23 GRADE C (45 LA 75 GRADE F).

PASUL 3
EVALUATI CARACTERISTICILE ARSURII.

ASPECTELE CHEIE ALE PASULUI 3
•  DETERMINATI:
•  NATURA AGENTULUI CAUZATOR,
•  ORICE POSIBIL FACTOR AGRAVANT, CUM AR FI ARSURI PE FATA, O INCHEIETURA SAU IN ZONA PELVIANA, FOC APARUT INTR-UN SPATIU INCHIS, FUM IN CAZUL UNUI INCENDIU, ETC.
•  ORA SI LOCUL/LOCURILE DE CONTACT DINTRE AGENT SI VICTIMA.
•  NOTATI LOCALIZAREA ZONEI/ZONELOR ARSE.
•  FACETI O ESTIMARE APROXIMATIVA A EXTINDERII ARSURII/ARSURILOR, FOLOSIND SUPRAFATA PALMEI VICTIMEI CA UNITATE DE REFERINTA, ACEASTA REPREZENTAND 1% DIN SUPRAFATA TOTALA A PIELII.
•  DACA ESTE POSIBIL, COLECTATI INFORMATII DESPRE STAREA DE SANATATE A VICTIMEI (VARSTA, BOLI, TRATAMENTE, ETC.)

NOTA: IN CIRCUMSTANTE DIFERITE DE CELE CARE IMPLICA FOC SAU LICHIDE FIERBINTI AR TREBUI SA LUATI IN CONSIDERARE ALTI FACTORI AGRAVANTI, CUM AR FI TRAUMATISME ALE OSULUI IN CAZUL UNUI ACCIDENT ELECTRIC, DEFLAGRATIE IN CAZUL UNEI EXPLOZII, RESPIRATIE SACADATA, CENUSA IN NARI SAU SALIVA, ETC.

JUSTIFICAREA PASULUI 3
•  CARACTERISTICILE RANII DETERMINA MASURILE DE INGRIJIRE SI SUPRAVEGHEREA SUBSECVENTA NECESITATA DE VICTIMA.
•  SUPRAFATA ARSURILOR ESTE O CARACTERISTICA FOLOSITA DE SERVICIILE DE URGENTA PENTRU EVALUAREA GRAVITATII STARII DE SANATATE SI PROGNOZARE. EXISTA REGULI CE STABILESC ESTIMARI DE SUPRAFATA PENTRU PARTI SPECIFICE ALE CORPULUI (DE EX. CAPUL REPREZINTA APROXIMATIV 9% DIN SUPRAFATA TOTALA A CORPULUI UNUI ADULT).
•  COLECTAREA INFORMATIILOR PRIVITOARE LA STAREA DE SANATATE AJUTA LA IDENTIFICAREA CIRCUMSTANTELOR AGRAVANTE LEGATE DE ISTORICUL VICTIMEI.

PASUL 4
PREVENITI SAU DIMINUATI COMPLICATIILE.

ASPECTELE CHEIE ALE PASULUI 4
•  ACTIONATI CU MAINILE CURATE SI, DACA ESTE POSIBIL, PROTEJATE (FOLOSIND MATERIALE IMPERMEABILE – DE EX. MANUSI SAU ORICE ALT MATERIAL DISPONIBIL CA BARIERA).
•  EVITATI FOLOSIREA REMEDIILOR, CREMELOR MEDICALE, MEDIILOR CUM AR FI UNT, OUA, SARE, CARTOFI, ETC., IN TOATE CAZURILE DE ARSURA.
•  EVITATI SPARGEREA BASICILOR.
•  ASEZATI VICTIMA INTR-O POZITIE CONFORTABILA CAT MAI CURAND POSIBIL.

DACA EXISTA UN SERVICIU MEDICAL IN APROPIERE:
•  INFASURATI SIMPLU DUPA RACIRE SUPRAFATA ARSA INTR-UN MATERIAL CURAT (DE EX. PANSAMENT, MATERIAL TEXTIL), SAU SI MAI BINE INTR-UNUL STERIL,
•  TRANSPORTATI VICTIMA LA UNITATEA SANITARA.

IN ALTE SITUATII:
•  CURATATI SUPRAFATA ARSA CU O SOLUTIE ANTISEPTICA NEALCOOLICA, SAU CU SAPUN SI APA CURATA.
•  ACOPERITI SUPRAFATA ARSA, AVAND IN VEDERE URMATOARELE PRINCIPII:
•  FOLOSITI UN MATERIAL CURAT (DE EX. PANSAMENT, MATERIAL TEXTIL), SAU SI MAI BINE, UNUL STERIL,
•  APLICATI UN PANSAMENT, DACA ESTE POSIBIL UNUL CARE PREVINE LIPIREA DE ARSURA,
•  ACOPERITI CU STRATURI DE MATERIALE ABSORBANTE (DE EX. TIFON),
•  TINETI DEGETELE SEPARATE CU STRATURI DE PANSAMENT.
•  TRANSPORTATI VICTIMA LA UN CENTRU DE INGRIJIRE A SANATATII.

JUSTIFICAREA PASULUI 4
• ARSURA ESTE O RANA SI PRIN URMARE TREBUIE PROTEJATA DE CONTAMINARE EXTERNA.
• ESTE IMPORTANT SA SE PREVINA ORICE RISC DE LESIN SI COLAPS, DATORITA DURERII SI/SAU PIERDERII DE LICHID PRIN ARSURA.

NOTA:
• ANUMITE COMUNITATI PUN MEMBRUL ARS IN FRUNZA CURATA A UNUI BANANIER, CAND ESTE POSIBIL. ACEASTA ESTE RECE SI NU SE LIPESTE.
• EXISTA MATERIALE SPECIFICE, CUM AR FI PATURI ARGINTII/AURII, CARE PROTEJEAZA SI MENTIN CALDURA VICTIMEI.
• STUDIILE SUGEREAZA CA PANSAMENTELE USCATE SUNT MAI EFICIENTE DECAT CELE UMEDE. PANSAMENTELE UMEDE MACEREAZA TESUTURILE AFECTATE SI DETERIOREAZA PIELEA RAMASA.
• AR TREBUI PREVENIT CA PANSAMENTUL SA ADERE LA ARSURA SI SA SE IMBIBE CU SECRETII.
• ADMINISTRAREA ANALGEZICELOR (DE EX. MEDICAMENTE ELIBERATE FARA RETETA, CUM AR FI PARACETAMOL SAU ASPIRINA) DE CATRE O PERSOANA NEINITIATA ESTE SUPUSA STANDARDELOR LOCALE.

MATERIAL REALIZAT CU SPRIJINUL CRUCEA ROSIE ROMANIA
 

PROTEJAREA PERSOANEI CARE ACORDA PRIMUL AJUTOR

 

PERSOANA CARE ACORDA PRIM AJUTOR, VICTIMA SI CEILALTI TREBUIESC PROTEJATI DE PERICOL IMEDIAT SI POSIBILA REAPARITIE A ACESTUIA TREBUIE PREVENITA. TOTUSI POT EXISTA SITUATII CAND PERSOANA CARE ACORDA PRIM AJUTOR NU POATE PROTEJA VICTIMA DE PERICOL, CEEA CE NECESITA EFECTUAREA SALVARII DE CATRE FORTE SPECIALIZATE, CUM AR FI POLITIA, ECHIPELE DE SALVARE SPECIALE SAU POMPIERII.

IN UNELE TARI PERSOANELOR CARE ACORDA PRIM AJUTOR AR TREBUI SA LI SE ADUCA LA CUNOSTINTA CA AUTORITATILE DE SECURITATE S-AR PUTEA SA TREBUIASCA INFORMATE ASUPRA SITUATIEI DE URGENTA, CONFORM REGULILOR LOR DE SECURITATE.

IN SITUATII DE PRIM AJUTOR MULTE PERSOANE SUNT INGRIJORATE DE TRANSMITEREA UNOR BOLI. RISCUL CONTACTARII UNOR BOLI CONTAGIOASE, CUM AR FI HEPATITA B, HEPATITA C, HIV, ETC., IN TIMPUL ASIGURARII MASURILOR DE SALVARE A VIETII ESTE MULT MAI REDUS DECAT CRED OAMENII. FOLOSIREA REGULILOR DE BAZA PRIVIND AUTOPROTECTIA: LUAREA PRECAUTIILOR ADECVATE SI APLICAREA MASURILOR IGIENICE DE BAZA REDUC IN CONTINUARE ACEST RISC. IN ANUMITE ZONE AUTORITATILE SANITARE LOCALE IMPUN SAU RECOMANDA PROTECTIA IMUNOLOGICA A PERSONALULUI SERVICIILOR DE URGENTA (DE EX. VACCINARI IMPOTRIVA HEPATITEI SAU A TETANOSULUI).

PERSOANELE CARE ACORDA PRIM AJUTOR AR TREBUI INCURAJATE SA ASISTE ORICE PERSOANA AFLATA IN SITUATIE DE NECESITATE FARA DISCRIMINARE SI SA-I TRATEZE PE TOTI CU RESPECT.

IN MASURA IN CARE SITUATIA PERMITE, AR TREBUI LUATE URMATOARELE MASURI DE PREVENIRE A TRANSMITERII BOLILOR:

• PRECAUTII PERSONALE
• SPALATI-VA MAINILE CU SAPUN SI APA CURATA IMEDIAT DUPA APLICAREA UNEI TEHNICI DE SALVARE A VIETII. CAND ESTE POSIBIL (DE EX. LA TRATAREA UNEI PLAGI IN CONTEXT CASNIC SI IN AFARA UNEI SITUATII CARE SA AMENINTE VIATA), MAINILE AR TREBUI CURATATE SI INAINTE DE INTERVENTIE.
• EVITATI CONTACTUL CU LICHIDELE CORPORALE. OBIECTELE CARE POT FI IMPREGNATE CU SANGE SAU ALTE LICHIDE CORPORALE N-AR TREBUI ATINSE.
• ACORDATI O ATENTIE SPECIALA PENTRU A NU FI RANITI DE CIOBURI DE STICLA SAU ORICE ALTE OBIECTE ASCUTITE AFLATE ASUPRA SAU IN APROPRIEREA PERSOANEI RANITE.
• PREVENITI RANIRILE CAND FOLOSITI, MANUITI, CURATATI SAU INLATURATI INSTRUMENTE SAU OBIECTE ASCUTITE.
• ACOPERITI TAIETURILE PROPRII SAU ALTE LEZIUNI ALE PIELII CU MATERIAL USCAT SI CURAT.
• EVITATI TUSITUL, STRANUTATUL SAU VORBITUL DEASUPRA UNEI PLAGI.
• EVITATI PATRUNDEREA IN PLAGA A IMPURITATILOR.
• PRECAUTII LEGATE DE ECHIPAMENT
• DACA PENTRU INTERVENTIA INTR-O SITUATIE DE URGENTA SUNT DISPONIBILE MANUSI (LATEX, CAUCIUC, MEDICALE), MASTI SI OCHELARI DE PROTECTIE, ELE AR TREBUI FOLOSITE.
• DACA NU EXISTA MANUSI, POATE FI FOLOSITA ORICE ALTA BARIERA DE PROTECTIE (MATERIALE PLASTICE SAU TEXTILE CURATE). MAINILE AR TREBUI SPALATE BINE DUPA INLATURAREA ACESTOR MATERIALE DE PROTECTIE, SI, DACA ESTE POSIBIL, INAINTE DE APLICAREA LOR.
• DACA NU EXISTA MASCA SI OCHELARI, CONTACTUL CU ELIMINARILE DE FLUIDE CORPORALE AR TREBUI EVITAT. IN CAZ DE CONTACT SUPRAFATA RESPECTIVA AR TREBUI SPALATA BINE CAT MAI REPEDE POSIBIL.
• CAND SE FOLOSESC TEHNICI DE RESUSCITARE CARDIO-RESPIRATORIE, AR TREBUI FOLOSITA O MASCA DE BUZUNAR IN TIMPUL EFECTUARII RESPIRATIEI ARTIFICIALE. IN LIPSA UNEI MASTI CORESPUNZATOARE POATE FI FOLOSITA O BATISTA.
• PRECAUTII LEGATE DE MEDIU
• DEPOZITATI MATERIALELE DE UNICA FOLOSINTA IN RECIPIENTE CE POT FI ARUNCATE, SI CURATATI CELELALTE MATERIALE INAINTE DE A LE STOCA IN LOCATII CURATE SI PROTEJATE.

PERSOANA CARE ACORDA PRIM AJUTOR AR TREBUI SA INCURAJEZE TRECATORII SA IA DE ASEMENEA MASURI CORESPUNZATOARE DE PREVENIRE A BOLILOR.

DACA PERSOANA CARE ACORDA PRIM AJUTOR A FOST IN CONTACT CU ORICE FEL DE LICHID CORPORAL AL VICTIMEI SAU ESTE INGRIJORATA CA AR FI PUTUT FI, AR TREBUI SA APELEZE LA ASISTENTA MEDICALA CONFIDENTIALA, PENTRU A FI CONSILIATA SI TESTATA.

MATERIAL REALIZAT IN COLABORARE CU CRUCEA ROSIE.

PRINCIPIILE GENERALE ALE INTERVENTIEI PERSOANEI CARE ACORDA PRIM AJUTOR

 

SITUATIE

O PERSOANA CARE PREZINTA SI/SAU EXPRIMA SIMPTOMELE UNEI SITUATII CRITICE.

DEFINITIE

ESTE ASISTENTA ASIGURATA DE PERSOANA CARE ACORDA PRIM AJUTOR, ASISTENTA CARE POATE MENTINE VIATA SI SANATATEA, ALINA SUFERINTA, OFERI SUPORTUL PSIHOLOGIC SI PREVENI HANDICAPUL PE TERMEN LUNG, INAINTE DE SOSIREA/CONTACTUL CU UN SERVICIU DE URGENTA SI IN SUSTINEREA ACESTUI SERVICIU ODATA CE ACESTA A AJUNS LA LOCULUI ACCIDENTULUI.

RISCURI

FARA INTERVENTIA PERSOANEI CARE ACORDA PRIM AJUTOR, VIATA SAU SANATATEA VICTIMEI POT FI IN PERICOL.

PRINCIPIILE ACTIUNII

ACESTE PRINCIPII SE APLICA IN ORICE SITUATIE IN CARE INTERVINE O PERSOANA CARE ACORDA PRIM AJUTOR:

1. INAINTE DE ORICE ANGAJAMENT IN ACTIUNE, PERSOANA CARE ACORDA PRIM AJUTOR TREBUIE SA EVALUEZE SITUATIA DE URGENTA, IN PRIMUL RAND PROBLEMELE LEGATE DE PERICOLUL CARE O AMENINTA SAU O POT AFECTA, PE EA, PE VICTIMA SAU PE TRECATORI.
2. PROTECTIA DE PERICOL SI DE POSIBILELE REAPARITII ALE ACESTUIA AR TREBUI SA FIE PRIMA SI PERMANENTA PREOCUPARE A PERSOANEI CARE ACORDA PRIM AJUTOR. DACA EXISTA UN POTENTIAL PERICOL PENTRU PERSOANA CARE ACORDA PRIM AJUTOR, PROTEJAREA SI SALVAREA TREBUIE EFECTUATE DE CATRE FORTELE SPECIALIZATE (POLITIE, POMPIERI, ETC.).
3. ACTIUNILE PERSOANEI CARE ACORDA PRIM AJUTOR NU TREBUIE SA INRAUTATEASCA STAREA VICTIMEI SI TREBUIE SA ASIGURE UN EFECT STABILIZATOR SAU BENEFIC ASUPRA SITUATIEI VICTIMEI SI A TRECATORILOR, PREVENIND SAU LIMITAND TOTODATA DEZVOLTAREA COMPLICATIILOR.
4. MASURILE DE ASISTENTA LUATE TREBUIE SA FIE CORESPUNZATOARE SITUATIEI SI TREBUIE INITIATE IN CONDITII DE SIGURANTA, RAPID SI EFECTIV, PRIORITARE FIIND PROBLEMELE CARE AMENINTA VIATA.
5. PERSOANA CARE ACORDA PRIM AJUTOR AR TREBUI SA:
– ASISTE FARA A AVEA SAU A FI AFECTATA DE PREJUDECATI, INCERCAND SA ALINE SUFERINTA UNEI PERSOANE, FIIND GHIDATA DOAR DE ASISTENTA UMANITARA CARE RASPUNDE LA NECESITATILE VICTIMEI SI PREZINTA RESPECT FATA DE VICTIMA SI REALITATI.
– ACTIONEZE INTOTDEAUNA IN CONDITII DE SIGURANTA SI CONFORTABILE, SA FIE CAPABILA SA EXECUTE CU USURINTA MASURILE DE SALVARE SI PROTEJARE A VIETII SI SA SUPRAVEGHEZE VICTIMA SI SITUATIA.
– SOLICITE AJUTOR CORESPUNZATOR DIN RESURSELE COMUNITATII, CAND SI UNDE ESTE POSIBIL.
– URMAREASCA OBTINEREA COOPERARII VICTIMEI, PREZENTANDU-SE SI STABILINDU-SI ROLUL DE ASISTENTA.
– STRANGA TOATE INFORMATIILE POSIBILE DESPRE SITUATIE SI STAREA VICTIMEI, PENTRU A-SI GHIDA ACTIUNILE.
– PREDEA VICTIMA UNUI SERVICIU DE URGENTA CAT MAI REPEDE POSIBIL, DACA UN ASTFEL SERVICIU ESTE DISPONIBIL SI NECESAR (INCAPACITATE DE A FINALIZA INTERVENTIA FARA UN ASTFEL DE SUPORT).
– OFERE SUPORT PSIHOLOGIC VICTIMEI, PRIN ATITUDINEA, CUVINTELE SI ACTIUNILE SALE, TINAND CONT DE FAPTUL CA INGRIJESTE „O PERSOANA RANITA, NU DOAR RANA”. REASIGURAREA AR TREBUI SA FIE ASIGURATA DE ASEMENEA SI CU TRECATORII.
– ASISTE SI SA MONITORIZEZE CONDITIA VICTIMEI PANA CAND ASISTENTA IN CONTINUARE NU MAI ESTE NECESARA. INTRERUPEREA ASISTENTEI SE POATE PRODUCE CAND SERVICIUL DE URGENTA AJUNGE LA LOCUL INTERVENTIEI, VICTIMA AJUNGE LA SERVICIUL DE URGENTA SAU SE DETERMINA CA VICTIMA NU MAI NECESITA NICI O INGRIJIRE IN CONTINUARE.
– SA FIE DORITOARE SI CAPABILA SA ASISTE SERVICIUL DE URGENTA IN ASIGURAREA INGRIJIRII VICTIMEI, INCLUZAND FURNIZAREA INFORMATIILOR DESPRE VICTIMA SI SITUATIA DE URGENTA.

NOTE:

• PRIORITATEA ACTIUNILOR ESTE DETERMINATA DE STAREA VICTIMEI SI DE SEVERITATEA PROBLEMELOR, LUANDU-SE IN CONSIDERARE ATAT NEVOILE FIZICE CAT SI CELE PSIHOLOGICE. CRITERII CUM AR FI NATIONALITATEA, RASA, APARTENENTA RELIGIOASA, CLASA SAU OPINIILE POLITICE N-AR TREBUI SA GHIDEZE INTERVENTIA DE PRIM AJUTOR.

• CHIAR DACA O VICTIMA INCONSTIENTA NU POATE AUZI SI/SAU PERCEPE CE SE SPUNE SI SE INTAMPLA IN JURUL EI, AR TREBUI FOLOSITE CUVINTE SI CONTACTE CORESPUNZATOARE, CA LA ASISTAREA UNEI VICTIME CONSTIENTE.

MATERIAL REALIZAT IN COLABORARE CU CRUCEA ROSIE.

 

PRIMUL AJUTOR

MII DE OAMENI MOR SAU SUFERA ANUAL DATORITA NECUNOASTERII MASURILOR DE PREVENIRE A SITUATIILOR DE URGENTA SAU A MODALITATILOR DE APLICARE ALE ACESTORA SI A LIPSEI CUNOSTINTELOR NECESARE PENTRU A GESTIONA PROBLEMELE DE SANATATE SI COMPORTAMENTUL RISCANT, SAU PENTRU CA IN SITUATII DE URGENTA N-AU BENEFICIAT DE ASISTENTA CORESPUNZATOARE SAU NU LE-A FOST ACORDATA IN TIMP UTIL.

ASTFEL, O SERIE DE COMUNITATI DIN INTREAGA LUME, SE CONFRUNTA CU ACESTE SITUATII DE CRIZA

ORICINE ESTE VULNERABIL

S-AR PUTEA OBTINE IMBUNATATIRI SEMNIFICATIVE DACA MAI MULTE PERSOANE AR AVEA CUNOSTINTE IN ACORDAREA PRIMULUI AJUTOR.

ESTE ESENTIALA NU NUMAI DEZVOLTAREA MIJLOACELOR DE INTERVENTIE SI A EFICACITATII SERVICIILOR DE INGRIJIRE, CI SI DEZVOLTAREA ABILITATII FIECAREI PERSOANE DE A SALVA SI A PROTEJA VIATA, INCLUSIV PE CEA PROPRIE, ATAT IN BENEFICIUL FAMILIEI ACESTEIA CAT SI AL COMUNITATII.

PREVENIREA SI BUNUL SIMT SUNT COMPONENTE CHEIE ALE EDUCATIEI DE PRIM AJUTOR. CAND OAMENII SUNT INSTRUITI SA ASISTE VICTIMELE ACCIDENTELOR RUTIERE, LI SE ADUC DE ASEMENEA LA CUNOSTINTA REGULILE DE SIGURANTA A CIRCULATIEI.

ACELASI MODEL SE APLICA LA INSTRUIREA COMUNITATILOR PENTRU GESTIONAREA EPIDEMIILOR DE DIAREE – ACESTEA SUNT EDUCATE SA-SI IMBUNATATEASCA PRACTICILE DE IGIENA SI SALUBRITATE.

FIECARE POATE PROTEJA SI SALVA O VIATA

PRIMUL AJUTOR ESTE O STARE DE SPIRIT, O ATITUDINE ORIENTATA SPRE ACTIUNE SI UN SET DE ACTIUNI SI PRACTICI CARE URMARESC SA PREVINA, SA PREGATEASCA PENTRU SI SA OFERE UN RASPUNS LA SITUATIILE DE URGENTA. ACESTE SITUATII POT INCLUDE BOLI, EPIDEMII, ATACURI DE CORD, ACCIDENTE DE CIRCULATIE, RANIRI DOMESTICE, ETC.

IN SITUATIILE DE URGENTA SCOPUL RASPUNSULUI IMEDIAT ESTE DE A MICSORA IMPACTUL ACESTOR CONDITII ASUPRA STARII DE SANATATE, IN VEDEREA STABILIZARII SI TRATARII VICTIMEI PANA CAND AJUTORUL PROFESIONAL DEVINE DISPONIBIL SAU NECESAR.

CONCEPTUL

SCOPUL FINAL AL PROGRAMELOR DE PRIM AJUTOR AR TREBUI SA FIE ADOPTAREA UNUI MOD DE VIATA MAI SANATOS SI MAI SIGUR DE CATRE MAREA MAJORITATE A INDIVIZILOR SI COMUNITATILOR.

PRIMUL AJUTOR TINE DE INFORMATIE, PREGATIRE SI ACTIUNI. „VA RUGAM FITI ATENTI LA TRAVERSAREA STRAZILOR” ESTE UN MESAJ DE PRIM AJUTOR, CA SI ALERTAREA UNUI SERVICIU DE URGENTA. SPALAREA MAINILOR ESTE LA FEL DE IMPORTANTA CA SI INGRIJIREA UNEI VICTIME INCONSTIENTE.

TOTUSI INFORMATIILE ESENTIALE SI ACTIUNILE NU SUNT SINGURELE COMPONENTE; DE ASEMENEA EXISTA O DIMENSIUNE PSIHOLOGICA INTRINSECA SI O FUNDAMENTARE ETICA INCONTESTABILA. PERSOANA CARE ACORDA PRIM AJUTOR ADUCE CALDURA UMANA CARE AJUTA LA PROMOVAREA UNEI SOCIETATI MAI TOLERANTE.

PERSOANELE CARE ACORDA PRIM AJUTOR OFERA UN MODEL DE SOCIETATE CARE TRECE DINCOLO DE FRONTIERE, UNDE REGULA ESTE AJUTORUL RECIPROC, UNDE BARBATII SI FEMEILE CARE SUFERA SUNT AJUTATI INDIFERENT DE NATIONALITATE, RELIGIE SAU APARTENENTA ETNICA, PUR SI SIMPLU PENTRU CA DEMNITATEA UMANA AR TREBUI SA FIE RESPECTATA. UN ZAMBET CALDUROS, O ATINGERE MANGAIETOARE, O INFATISARE GRIJULIE POT FACE TOATA DIFERENTA.

PRIMUL AJUTOR PROMOVEAZA SIMTUL SOLIDARITATII, GENEROZITATII SI AL ALTRUISMULUI CARE EXISTA IN FIECARE DINTRE NOI SI DA O NOUA DIMENSIUNE SPIRITULUI DE COMUNITATE.

AUDIENTA

CU TOTI SUNTEM INTERESATI, PENTRU CA TOTI SUNTEM VULNERABILI SI TOTUSI TOTI PUTEM PROTEJA SI SALVA VIETI.

PENTRU A INCURAJA SI A SUSTINE OAMENII SA ACTIONEZE ESTE NECESAR UN MEDIU PROPICE. PE LANGA CADRUL LEGAL CORESPUNZATOR, IMPLICAREA LIDERILOR COMUNITARI, AUTORITATILOR PUBLICE, MEDIEI, A SOCIETATII CIVILE SI A SECTORULUI DE AFACERI, CA SI PARTENERIATELE DINTRE ACESTI FACTORI, SUNT DE MARE IMPORTANTA SI VALOARE.

MATERIAL REALIZAT IN COLABORARE CU CRUCEA ROSIE.

PANSAMENTUL ESTE O BUCATA DE TIFON CARE SE APLICA PE O PLAGA, CU SCOPUL DE A PREVENI CONTAMINAREA SAU DE A OPRI SANGERAREA. IDEAL, PANSAMENTUL ESTE REALIZAT DIN TIFON STERIL, INSA IN LIPSA ACESTUIA SE POATE UTILIZA ORICE MATERIAL TEXTIL, CU CONDITIA SA FIE CURAT.
BANDAJUL ESTE FASA (IN LIPSA ACESTEIA ORICE ALT MATERIAL) CU CARE SE FIXEAZA PANSAMENTUL LA NIVELUL PLAGII.
INAINTE DE APLICAREA UNUI PANSAMENT, SE FACE TOALETA SI DEZINFECTIA TEGUMENTELOR DIN JURUL PLAGII SI APOI A PLAGII; SE VOR INDEPARTA CORPII STRAINI SUPERFICIALI (NU SI CORPII STRAINI PENETRANTI).

– MEMBRUL SAU REGIUNEA CARE URMEAZA A FI BANDAJATA SE ASEAZA IN POZITIA CARE VA FI DUPA PANSAMENT
– ROLA DE TIFON SE TINE CU MANA DREAPTA IAR CAPATUL LIBER CU MANA STANGA SI SE BANDAJEAZA DE LA STANGA LA DREAPTA (IN SENSUL ACELOR DE CEASORNIC) SI DE JOS IN SUS, FARA A SE DESFASURA TIFONUL IN AER
– SE INCEPE BANDAJAREA CU 2-3 TURE DE FASA SUPRAPUSE PENTRU FIXARE, IAR APOI SE VOR PLICA TURE DE FASA DE JOS IN SUS, FIECARE TURA ACOPERIND JUMATATEA DE FASA ANTERIOARA
– SE TERMINA TOT PRIN 2-3 TURE DE FASA DE FIXARE; FIXAREA SE REALIZEAZA ASTFEL DEASUPRA SI DEDESUBTUL PLAGII, NICIODATA PE PLAGA; DE ASEMENEA LEGAREA BANDAJULUI LA FINAL NU SE FACE IN DREPTUL PLAGII
– DACA NU ESTE NECESARA REALIZAREA HEMOSTAZEI BANDAJUL NU TREBUIE SA FIE FOARTE STRANS.

– BANDAJUL CIRCULAR: SE PLICA CATEVA TURE DE FASA CIRCULAR, LA NIVELUL ZONEI AFECTATE; ACEST TIP DE BANDAJ SE UTILIZEAZA SI LA REALIZAREA HEMOSTAZEI
– BANDAJUL INCRUCISAT SAU IN FORMA DE „8”: SE APLICA 1-2 TURE CIRCULARE IAR APOI URMATOARELE TURE DE FASA SE APLICA OBLIC, IN FORMA CIFREI 8, DAND IN FINAL ASPECTUL DE „SPIC DE GRAU”; ESTE UTILIZAT PENTRU BANDAJAREA ARTICULATIILOR, REGIUNII OCCIPITALE, GATULUI, ANTEBRATULUI, PIEPTULUI
– BANDAJUL IN FORMA DE SPIRALA: SE INCEPE CU 2-3 TURE DE FIXARE APOI SUB FORMA DE SPIRALA, CU ACOPERIREA TUREI PRECEDENTE LA 2/3; SE FOLOSESTE LA TRAUMATISMELE CUTIEI TORACICE, ABDOMENULUI, MAINILOR, PICIOARELOR, DEGETELOR.
– PANSAMENTUL CU CORNISOR: CORNISORUL ESTE O BUCATA DE FASA SAU PANZA IN FORMA TRIUNGHIULARA, CARE SE POATE FOLOSI SI LA IMOBILIZAREA MEMBRULUI SUPERIOR IN CAZUL FRACTURILOR; SE FOLOSESTE LA BANDAJAREA MINILOR, PICIOARELOR, CORPULUI
– PANSAMENTUL TORACELUI SAU ABDOMENULUI: SE APLICA PE PERETELE ABDOMINAL SAU TORACIC PANSAMENTE DE DIMENSIUNI MAI MARI DECAT PLAGA, CARE SE FIXEAZA CU AJUTORUL UNOR BENZI DE LEUCOPLAST PE PATRU LATURI CA O RAMA DE TABLOU; DACA ESTE VORBA DE O PLAGA TORACICA PENETRANTA SE VA FIXA DOAR CU PE TREI LATURI, A PATRA RAMANAND NEFIXATA PENTRU A FUNCTIONA CA O SUPAPA; IN CAZUL PLAGILOR ABDOMINALE EVISCERATE SE VA FOLOSI PANSAMENT UMED
– CAPELINA: ESTE BANDAJUL CLASIC AL CAPULUI, CARE SE REALIZEAZA CU FASA, INCEPAND CU 2 TURE CIRCULARE TRECUTE PE FRUNTE, DEASUPRA SPRANCENELOR SI PAVILIOANELOR URECHII, DUPA CARE SE TRECE SUCCESIV DINSPRE RADACINA NASULUI SI SPRE CEAFA, DE MAI MULTE ORI, PANA CAND ACOPERA TOT CAPUL; LA SFARSIT CAPETELE FESELOR SE FIXEAZA CU CATEVA TURE CIRCULARE.
– PANSAMENT TIP „HIPOCRAT”: SE APLICA O BANDA DE TIFON DE APROXIMATIV 1M PE CAP, ASTFEL INCAT CAPETELE SA TREACA INAINTEA PAVILIOANELOR URECHILOR SI SUNT TINUTE SUSPENDATE; CU UN ALT TIFON SE EFECTUEAZA 2-3 TURE CIRCULARE DE FIXARE FRONTO-OCCIPITALE; AJUNGAND PINA LA BANDA 1 DE TIFON, TENSIONAT SE FACE O TURA IN JURUL EI SI SE INDREAPTA TIFONUL 2 LA REGIUNEA OPUSA, PINA CIND SE ACOPERA UNIFORM TOT CAPUL; CAPATUL FASIEI SE FIXEAZA DE BANDA DE TIFON TERMINATA, IAR CAPETELE TINUTE IN JOS, SE LEAGA SUB BARBIE.
– PANSAMENTUL DE TIP „CAPASTRU”: SE FAC 2-3 TURE DE FIXARE IN JURUL CAPULUI CU TIFONUL, APOI SE TRECE LA REGIUNEA OCCIPITALA, SI SE FAC CATEVA TURE MANDIBULA-GAT-OCCIPITAL; DE LA MANDIBULA SE INFASOARA APOI IN SUS, VERTICAL SPRE CAP, PE LINGA URECHE, REGIUNEA PARIETALA, SE TRECE TIFONUL PESTE CAP SI COBOARA IN JOS SPRE MANDIBULA, TRECAND PE SUB EA INAPOI SPRE REGIUNEA OCCIPITALA, LA SPATE; DE LA REGIUNEA OCCIPITALA, PE LA SPATELE URECHII TIFONUL REVINE LA CAP, FACAND DIN NOU 2-3 TURE ORIZONTALE DE FIXARE PE FRUNTE; TOATA PROCEDURA SE REPETA 2-3 ORI, SAU PINA CAND NU SE TERMINA TIFONUL
– APLICAREA PANSAMENTULUI PE NAS, BARBIE SI TOATA FATA, DE TIP „PRASTIE”: TIFONUL CU O LUNGIME DE 60-70 CM SI O LATIME CE ACOPERA TOATA SUPRAFATA NECESARA, SE DESPICA LA AMBELE CAPETE, PRIN MIJLOC, ASTFEL INCAT SA RAMANA LA MIJLOC O BUCATA INTREAGA DE 10-15 CM LUNGIME, CARE SE VA APLICA PE LOCUL LEZAT; PE PLAGA SE APLICA O FASA STERILA, SE ACOPERA CU BUCATA NETAIATA DE TIFON SI CAPETELE DE SUS SE LEAGA LA SPATE LA CEAFA, IAR CAPETELE DE JOS – LA SPATE PE VARFUL CAPULUI, IN ASA MOD CA SA NU ALUNECE IN JOS
– PANSAMENT PE OCHI:
– OCHIUL DREPT: SE FAC 2 TURE DE FIXARE IN JURUL CAPULUI, PE FRUNTE, PRIN REGIUNILE FRONTO-OCCIPITALA, IMPOTRIVA ACELOR DE CEASORNIC (PENTRU OCHIUL DREPT); DIN SPATE SE COBOARA TURA IN JOS SI SE TRECE SUB PAVILIONUL URECHII PESTE OBRAZ SI OCHIUL DREPT; APOI IAR SE EFECTUEAZA O TURA DE SUSTINERE IN JURUL CAPULUI SI SE REPETA TURUL PRECEDENT
– OCHIUL STANG: IN CAZ DE APLICARE PE OCHIUL STANG DIRECTIA TURELOR ESTE INVERSA – DUPA ACELE DE CEASORNIC
– AMBII OCHI: IN CAZ DE APLICARE PE AMBII OCHI, SE RANDUIESC TURELE DE PANSAMENT MAI INTAI PE OCHIUL DREPT APOI PE CEL STANG.

DE RETINUT!

IN CAZ DE PLAGI ALE PLEOAPELOR SAU FETEI IN REGIUNEA OCHIULUI, SE POATE APLICA PANSAMENT PE UN SINGUR OCHI. IN CAZ DE LEZIUNE A GLOBULUI OCULAR (OCHIULUI PROPRIU-ZIS) ESTE RECOMANDATA PANSAREA AMBILOR OCHI, DEOARECE IN MOD NORMAL OCHII SE MISCA CONCOMITENT; CHIAR DACA SE ACOPERA OCHIUL LEZAT, OCHIUL SANATOS NEACOPERIT SE VA MISCA LA DIVERSI STIMULI VIZUALI, CEEA CE VA ANTRENA SI MISCAREA OCHIULUI LEZAT.

ECHIMOZELE (SAU VANATAILE) SE PREZINTA CLINIC SUB FORMA UNOR PETE DE CULOARE ROSU-VIOLACEU, CU MARGINI BINE CONTURATE SI CU INTINDERE VARIABILA (IN FUNCTIE DE DIMENSIUNILE AGENTULUI TRAUMATIZANT). ECHIMOZELE SUNT CONTUZII SUPERFICIALE, APARUTE PRIN LEZAREA VASELOR MICI AFLATE IMEDIAT SUB TEGUMENT SI PRIN EXTRAVAZAREA SANGELUI IN SPATIUL DIN JURUL LOR.
O ECHIMOZA NETRATATA SE RESOARBE SPONTAN IN APROXIMATIV 3 SAPTAMANI, TRECAND PRIN MAI MULTE STADII DE RESORBTIE A CHEAGULUI, CARE LA NIVELUL PIELII SE OBSERVA PRIN MODIFICARILE DE CULOARE: DE LA ROSU SE TRECE LA VIOLET-ALBASTRU, APOI ALBASTRU-VERZUI SI IN FINAL, GALBEN-VERZUI, VANATAIA DISPARAND APOI COMPLET.

TRATAMENTUL ECHIMOZELOR NU ESTE UNUL SPECIFIC, INSA EXISTA CATEVA MASURI CARE, DACA SUNT LUATE PROMPT DUPA AGRESIUNE, POT REDUCE DIN DISCONFORTUL CAUZAT DE VANATAIE IN SINE. ASTFEL, SUNT INDICATE:
– APLICAREA LOCALA DE COMPRESE RECI SAU PUNGI CU GHEATA (CHIAR SI ALIMENTE CONGELATE, DACA DOAR ACESTEA SUNT LA INDEMANA) PENTRU 20- 30 DE MINUTE, CU SCOPUL DE A REDUCE DIN TUMEFACTIA ZONEI SI DE A CALMA DUREREA; PUNGA CU GHEATA NU TREBUIE APLICATA DIRECT PE PIELE, CI ESTE RECOMANDATA INTERPUNEREA UNUI PROSOP LA CONTACTUL CU TEGUMENTUL; TREBUIE AVUT GRIJA DE ASEMENEA, SA NU SE DEPASEASCA TIMPUL MAXIM RECOMANDAT, DE 30 DE MINUTE; REFRIGERAREA LOCALA SE POATE REALIZA DE MAI MULTE ORI IN TIMPUL ZILEI, DACA SE RESPECTA PAUZE DE CATEVA ORE INTRE APLICATII
– IN CAZUL IN CARE ECHIMOZA ARE LOCALIZARE EXTINSA LA NIVELUL MEMBRULUI INFERIOR (COAPSA, GAMBA), ACESTA TREBUIE MENTINUT RIDICAT PENTRU O PERIOADA CAT MAI LUNGA DE TIMP, MAI ALES IN PRIMELE 24 DE ORE DE LA TRAUMATISM
– CA ANALGEZICE SUNT INDICATE PARACETAMOL SAU IBUPROFEN
– DUPA 48 DE ORE, LA NIVELUL ZONEI SE POT APLICA COMPRESE CU APA CALDA; SE MENTIN TIMP DE 10 MINUTE SI SE POT PUNE DE 2-3 ORI PE ZI, ELE FAVORIZAND FLUXUL SANGVIN IN REGIUNE SI ASTFEL GRABIND VINDECAREA RANII.

DE RETINUT!

NU SE RECOMANDA ADMINISTRAREA DE ASPIRINA DATORITA EFECTULUI SAU ANTIAGREGANT PLACHETAR (MANIFESTAT LA DOZELE LA CARE SE EXERCITA SI EFECTELE ANALGETICE), ACEASTA PRELUNGIND TIMPUL DE SANGERARE.

PRIN EFECTUAREA URMATOARELOR MANEVRE, PUTEM DIMINUA SIMPTOMELE IN CAZUL UNEI FRACTURI NAZALE (NASULUI RUPT).

– APLICAREA DE PUNGA CU GHEATA INVELITA INTR-UN PROSOP LA INTERVAL DE 15 MINUTE, APOI INDEPARTAM GHEATA. ACEST PROCES POATE FI REPETAT DE MAI MULTE ORI IN CURSUL UNEI ZILE. PUNGA CU GHEATA SE VA APLICA IN MOMENTUL TRAUMATISMULUI SI INCA UNA-DOUA ZILE DUPA PENTRU A REDUCE TUMEFIEREA SI DUREREA. ESTE RECOMANDAT SA LUAM PAUZE INTRE APLICATII.
A NU SE APLICA GHEATA DIRECT PE PIELE!

– SE VA ADMINISTRA ACETAMINOFEN SAU IBUPROFEN PENTRU A REDUCE DUREREA. ACESTE MEDICAMENTE SE VOR ADMINISTRA NUMAI IN CAZ DE DURERE.

– ADMINISTRAREA UNUI DECONGESTIONANT NAZAL PENTRU A USURA RESPIRATIA LA NIVELUL CAVITATII NAZALE.
ESTE IMPORTANT SA CITIM CONTRAINDICATIILE ACESTOR MEDICAMENTE SI MODUL DE ADMINISTRARE.
ACESTE MEDICAMENTE NU SE VOR ADMINISTRA MAI MULT DE 3 ZILE.

– RIDICAREA CAPULUI, MAI ALES IN TIMPUL SOMNULUI, PENTRU A EVITA TUMEFIEREA NASULUI. CAPUL SE VA FIXA PE PERNE SAU SE VOR PLASA SUB SALTEA LA NIVELUL CAPULUI CARTI DE TELEFON PENTRU A MENTINE CAPUL RIDICAT.

– IN CAZ DE TRAUMATISM USOR FARA DIZLOCAREA NASULUI (OSUL NU ESTE INCOVOIAT), MEDICUL AR PUTEA PRESCRIE NUMAI MEDICATIE ANTIALGICA, PUNGA CU GHEATA SI DECONGESTIONANTE NAZALE.

– IN CAZ DE FRACTURA CU DIZLOCARE, MEDICUL POATE INCERCA REDUCEREA FRACTURII (ALINIEREA OASELOR).
MEDICUL AR PUTEA FOLOSI MEDICATIE ANTIALGICA, ANESTEZIE LOCALA SI INSTRUMENTE NAZALE.
NU TOATE FRACTURILE NECESITA REDUCERE IMEDIATA.
NU TOATE FRACTURILE POT FI REDUSE IN DEPARTAMENTUL DE URGENTA;
MEDICUL VA RECOMANDA CEL MAI BUN TRATAMENT.

– DACA SANGERAREA NU SE OPRESTE, SE POATE EFECTUA TAMPONAMENT NAZAL ANTERIOR: SE VA INSERA UN TAMPON LA NIVELUL FOSEI NAZALE SANGERANDE CARE AR TREBUI SA OPREASCA DEFINITIV SANGERAREA; TAMPONUL SE VA INDEPARTA DUPA 2-3 ZILE.
A NU SE INDEPARTA TAMPONUL PANA LA INDICATIA MEDICULUI!
MEDICUL VA PRESCRIE ANTIBIOTICE SI ANTIALGICE DUPA INSERAREA TAMPONULUI.

– IN CAZUL EXISTENTEI ALTOR TRAUMATISME, SE VOR EFECTUA ALTE TESTE DIAGNOSTICE SI TRATAMENT ADECVAT.

IN CAZUL IN CARE PACIENTUL SUSPECTEAZA CA A SUFERIT O FRACTURA DE GLEZNA (CEL MAI FRECVENT FIIND VORBA DESPRE FRACTURA MALEOLEI TIBIALE), ESTE SFATUIT SA SE ADRESEZE UNUI SERVICIU SPECIALIZAT DE ORTOPEDIE IN VEDEREA UNUI TRATAMENT AVIZAT. CEL MAI FRECVENT, SIMPTOMATOLOGIA DIN FRACTURILE DE GLEZNA ESTE DOMINATA DE DURERE CU IMPOTENTA FUNCTIONALA A ARTICULATIEI RESPECTIVE (PARTIALA SAU TOTALA), EDEM IMPORTANT AL GLEZNEI, ECHIMOZE SUBCUTANATE SI DEFORMAREA ZONEI. DACA PACIENTUL NU SE POATE PREZENTA IMEDIAT LA MEDIC, SPECIALISTII FAC URMATOARELE RECOMANDARI:
– EVITAREA FOLOSIRII PICIORULUI AFECTAT (PRIN FIXAREA ACESTUIA PE SOL SE POATE AGRAVA LEZIUNEA);
– MENTINEREA PICIORULUI CAT MAI MULT TIMP RIDICAT, DE PREFERAT PE CATEVA PERNE, PENTRU A EVITA APARITIA EDEMULUI LOCALIZAT;
– APLICAREA LOCALA DE COMPRESE CU GHEATA CU SCOPUL DE A DIMINUA DUREREA SI EDEMUL; ACEASTA METODA ESTE EFICIENTA IN PRIMELE 12-24 DE ORE; TREBUIE EVITATA APLICAREA DE GHEATA DIRECT PE SUPRAFATA AFECTATA, FOLOSINDU-SE DE PREFERINTA INFASURAREA ACESTEIA INTR-UN PROSOP SAU UN ALT MATERIAL DE BUMBAC;
– ADMINISTRAREA DE ANTIINFLAMATOARE NESTEROIDIENE (AINS) DE TIPUL IBUPROFEN SAU ASPIRINA, CARE AU DUBLA EFICIENTA, ATAT CA ANALGETIC, CAT SI CA ANTIINFLAMATOR.

TRATAMENTUL DE SPECIALITATE IN ACESTE CAZURI ESTE DE 2 TIPURI: TRATAMENT ORTOPEDIC SI TRATAMENT CHIRURGICAL.

TRATAMENT ORTOPEDIC

TRATAMENTUL ORTOPEDIC ESTE APLICABIL FRACTURILOR NEOPERABILE. TRATAMENTUL ORTOPEDIC PREZINTA O SERIE DE PARTICULARITATI SI DEPINDE DE TIPUL FRACTURII, DE COMPLEXITATEA EI, PRECUM SI DE TIMPUL SCURS PANA LA PREZENTAREA PACIENTULUI LA MEDIC.
IN MOD OBISNUIT MEDICII IMOBILIZEAZA GLEZNA INTR-O ATELA GIPSATA TIMP DE MAXIM 2 SAPTAMANI (SAU PANA CAND SE REDUCE EDEMUL PERIMALEOLAR). TIPUL ATELEI VA FI CONDITIONAT DE STAREA FUNCTIONALA A GLEZNEI, DE STABILITATEA FRAGMENTELOR DE FRACTURA, PRECUM SI DE TIPUL FRACTURII IN SINE. DUPA PERIOADA DE IMOBILIZARE IN GIPS, PACIENTUL VA FI SUPUS UNOR SEDINTE DE FIZIOTERAPIE IN VEDEREA RECUPERARII FUNCTIEI ARTICULARE SI A TONUSULUI MUSCULAR, ACEST PROCEDEU TERAPEUTIC DESAVARSIND PROCESUL DE VINDECARE A GLEZNEI.
DACA FRAGMENTELE OSOASE NU SUNT DISPUSE ANATOMIC, MEDICUL LE VA REDUCE PRIN MANEVRE EXTERNE IN POZITIA CORESPUNZATOARE, INAINTE DE A LE IMOBILIZA IN ATELA SAU IN CIZMA GIPSATA (ACEASTA SE MENTINE MAI MULT TIMP, APROXIMATIV 3-4 SAPTAMANI). DACA REDUCEREA NU POATE FI REALIZATA IN CABINET SAU LA DEPARTAMENTUL DE GARDA, SAU DACA NU SE POATE CONFERI STABILITATE FRAGMENTELOR, SE IMPUNE INTERVENTIA CHIRURGICALA.

TRATAMENT CHIRURGICAL

SE POATE RECURGE LA TRATAMENTUL CHIRURGICAL IN CAZUL FRACTURILOR DESCHISE (CAND UN FRAGMENT DE OS STRAPUNGE PIELEA, INTRERUPAND CONTINUITATEA TEGUMENTELOR SUPRAIACENTE ZONEI DE FRACTURA), FRACTURILOR COMINUTIVE (CAND FRACTURA ARE MAI MULTE BUCATI). TRATAMENTUL CHIRURGICAL PRESUPUNE MONTAREA DIFERITELOR PLACI METALICE SAU SURUBURI ORTOPEDICE, IN FUNCTIE DE TIPUL FRACTURII, CARE SA TINA IN CONTACT FRAGMENTELE OSOASE. IN CAZUL FRACTURILOR DESCHISE SE PRACTICA MONTAREA UNUI DISPOZITIV SPECIAL, NUMIT FIXATOR EXTERN, AVAND ACELASI ROL, SI ANUME COMPACTAREA SEGMENTELOR DE FRACTURA.

EXISTA INSA SI FRACTURI DE GLEZNA A CAROR SEVERITATE NU IMPUNE IMOBILIZAREA IN APARAT GIPSAT SAU INTERVENTIE CHIRURGICALA SI CARE POT FI TRATATE CA NISTE SIMPLE ENTORSE (CUM ESTE CAZUL FRACTURILOR DE MICI DIMENSIUNI SI NECOMPLICATE). TOTUSI, NICI IN CAZUL LOR NU SE RECOMANDA FOLOSIREA PICIORULUI AFECTAT (FIXAREA LUI IN SOL), CEL PUTIN PANA CE DISPARE DUREREA. PENTRU A DECIDE ATITUDINEA TERAPEUTICA OPTIMA IN FIECARE CAZ SE REALIZEAZA RADIOGRAFII DE GLEZNA DIN FATA SI PROFIL. CHIAR DACA LEZIUNEA ESTE NECOMPLICATA, SE RECOMANDA O REEVALUARE A GLEZNEI DUPA CE EDEMUL LOCAL A DISPARUT, PENTRU A DECIDE URMATOAREA ETAPA IN TRATAMENT. MEDICUL ORTOPED POATE SA CONSIDERE UTILA MONTAREA UNUI APARAT GIPSAT IN CAZUL IN CARE FRACTURA NU S-A SOLIDARIZAT CORESPUNZATOR, CI INTR-O POZITIE VICIOASA. DACA CONSOLIDAREA SE DESFASOARA NORMAL, PACIENTUL POATE FI SFATUIT SA MERGA UN TIMP AJUTANDU-SE DE CARJE, PENTRU A IMOBILIZA ARTICULATIA CAT MAI MULT TIMP IN VEDEREA FACILITARII PROCESULUI DE VINDECARE.
IN FUNCTIE DE ACUZELE PACIENTULUI, MEDICUL POATE CONSIDERA INDICATA ADMINISTRAREA DE ANALGETICE SAU DE RELAXANTE MUSCULARE, PE CARE PACIENTUL TREBUIE SA LE IA DOAR LA NEVOIE SI NUMAI CONFORM PRESCRIPTIEI. ESTE RECOMANDAT CA IN TIMPUL ADMINISTRARII TRATAMENTULUI, PACIENTUL SA EVITE SA CONDUCA AUTOVEHICULE SAU ALTE MASINI INDUSTRIALE.

SE RECOMANDA CONSULT DE SPECIALITATE DACA SE BANUIESTE FRACTURA DE COT. NU EXISTA TRATAMENT LA DOMICILIU. PANA LA CONSULTUL DE SPECIALITATE VA RECOMANDAM CATEVA ASPECTE IMPORTANTE:
– SUNATI LA 911 SAU TRIMITETI PE CINEVA SA CHEME SALVAREA;
– IN CAZUL IN CARE PACIENTUL NU ARE ACCES IMEDIAT LA DEPARTAMENTUL DE URGENTE SAU IN CAZUL TRANSPORTARII UNEI PERSOANE LA CARE SE SUSPECTEAZA FRACTURA A COTULUI, ESTE NECESARA IMOBILIZAREA FRACTURII CAT DE BINE POSIBIL. CA SI ATELA POATE FI FOLOSITA SI O CUTIE DE CARTON, TAIATA IN FORMA SI MARIMEA POTRIVITA;
– DACA EXISTA FRACTURA DESCHISA, SE RECOMANDA BANDAJAREA ACESTEIA CU UN PANSAMENT STERIL. IN CAZ DE SANGERARE, SE VA FACE PRESIUNE LOCALA SI RIDICAREA BRATULUI;
– APLICARE DE PUNGA CU GHEATA SI COMPRESE UMEDE PE ZONA TUMEFIATA;
– ESTE INTERZISA INCERCAREA DE REDUCERE A FRACTURII DE CATRE PERSOANE NEINSTRUITE, ACEST LUCRU TREBUIE FACUT DE UN MEDIC SAU PERSOANE INSTRUITE IN ACEST SENS;
– ESTE INTERZISA IMPINGEREA OASELOR CARE STRAPUNG PIELEA; AJUSTAREA UNUI BRAT CARE PARE DEFORMAT POATE AGRAVA STAREA FRAGMENTELOR OSOASE SAU A ALTOR STRUCTURI DIN VECINATATEA COTULUI.

SE RECOMANDA CONSULT DE SPECIALITATE DACA SE BANUIESTE FRACTURA DE COT. NU EXISTA TRATAMENT LA DOMICILIU.
PANA LA CONSULTUL DE SPECIALITATE VA RECOMANDAM CATEVA ASPECTE IMPORTANTE:
– SUNATI LA112 SAU TRIMITETI PE CINEVA SA CHEME SALVAREA;
– IN CAZUL IN CARE PACIENTUL NU ARE ACCES IMEDIAT LA DEPARTAMENTUL DE URGENTE SAU IN CAZUL TRANSPORTARII UNEI PERSOANE LA CARE SE SUSPECTEAZA FRACTURA COTULUI, ESTE NECESARA IMOBILIZAREA FRACTURII CAT DE BINE POSIBIL; CA SI ATELA POATE FI FOLOSITA SI O CUTIE DE CARTON, TAIATA IN FORMA SI MARIMEA POTRIVITA;
– DACA EXISTA FRACTURA DESCHISA, SE RECOMANDA BANDAJAREA ACESTEIA CU UN PANSAMENT STERIL; IN CAZ DE SANGERARE, SE VA FACE PRESIUNE LOCALA SI RIDICAREA BRATULUI;
– APLICARE DE PUNGA CU GHEATA SI COMPRESE UMEDE PE ZONA TUMEFIATA;
– ESTE INTERZISA INCERCAREA DE REDUCERE A FRACTURII DE CATRE PERSOANE NEINSTRUITE; ACEST LUCRU TREBUIE FACUT DE UN MEDIC SAU PERSOANE INSTRUITE IN ACEST SENS;
– ESTE INTERZISA IMPINGEREA OASELOR CARE STRAPUNG PIELEA; AJUSTAREA UNUI BRAT CARE PARE DEFORMAT POATE AGRAVA STAREA FRAGMENTELOR OSOASE SAU A ALTOR STRUCTURI DIN VECINATATEA COTULUI.

TRATAMENTUL UNUI COT FRACTURAT DEPINDE DE TIPUL TRAUMATISMULUI SUFERIT. TRATAMENTUL POATE CONSTA DIN RIDICAREA BRATULUI TRAUMATIZAT SI APLICAREA DE GHEATA LA NIVELUL ARIILOR TUMEFIATE, PRECUM SI ADMINISTRAREA DE ANTIALGICE. TRATAMENTUL POATE INCLUDE INTERVENTII CHIRURGICALE PENTRU REPARAREA OASELOR, NERVILOR SI A VASELOR SANGUINE. COPIII SI ADULTII PREZINTA DIVERSE TIPURI DE AFECTARI ALE COTULUI. DE ASEMENEA, SE VINDECA SUB DIVERSE FORME. DIN ACESTE MOTIVE, IN CAZUL ADULTILOR SI COPIILOR CU TRAUMATISME ALE COTULUI, SE APLICA TRATAMENTE DIFERITE.

IN CAZUL FRACTURII DEGETELOR, SE RECOMANDA:
-APLICAREA UNEI ATELE (PENTRU IMOBILIZAREA DEGETULUI – SE POATE UTILIZA UN BAT SAU UN CREION -CARE SE APLICA LANGA DEGET, URMAT DE FIXAREA ACESTUIA CU AJUTORUL UNUI BANDAJ);
– APLICAREAUNEI PUNGI CU GHEATA IN DRUM CATRE DEPARTAMENTUL DE URGENTA; NU SE VA APLICA GHEATA DIRECT PE TEGUMENTE, GHEATA SE VA INFASURA INTR-UN PROSOP.

TRATAMENTUL FRACTURII DEGETELOR DEPINDE DE TIPUL FRACTURII SI DE CEL AL DEGETULUI FRACTURAT. MEDICUL DE MEDICINA DE URGENTA SAU ORTOPEDUL VA ASIGURA STABILITATEA OSULUI FRACTURAT.

IN CAZUL IN CARE FRACTURA ESTE STABILA, TRATAMENTUL VA CONSTA DIN APROPIEREA USOARA A DEGETELOR (FOLOSIREA DEGETULUI DE LANGA CA SI ATELA PRIN ATINGEREA USOARA A ACESTORA) TIMP DE PATRU SAPTAMANI. ULTERIOR SE RECOMANDA EVITAREA EXERCITIILOR DE FORTA, TIMP DE INCA DOUA SAPTAMANI.

DACA FRACTURA ESTE INSTABILA, DEGETUL TRAUMATIZAT VA NECESITA IMOBILIZARE. MOBILIZAREA SE FACE IN DIVERSE MODURI:
– PRIN APLICAREA UNEI ATELE DUPA REDUCERE (REALINIEREA FRAGMENTELOR OSOASE); IN CAZUL IN CARE ACEASTA NU ASIGURA SUFICIENTA STABILITATE, POATE FI NECESARA O INTERVENTIE CHIRURGICALA;
– UN MEDIC CHIRURGPOATE RECURGE LADIVERSE TEHNICI DE IMOBILIZARE CHIRURGICALA FIE PRIN UNIREA FRAGMENTELOR CU AJUTORUL UNOR SARMULITE, FIE PRIN FIXARE CU SURUBURI SAU TIJE.
MEDICUL VA DICUTA CU PACIENTUL CARE ESTE PROCEDURA ADECVATA.