PREGATIREA FIZICA SI DE LUPTA

        ZI DE ZI SOCIETATEA NOASTRĂ SE CONFRUNTĂ CU DIFERITE PROBLEME, UNA DINTRE ELE, ŞI CREDEM CEA MAI STRIGENTĂ, ESTE PROBLEMA SĂNĂTĂŢII INDIVIZILOR SOCIETĂŢII.

           ASTĂZI TRĂIM ÎNTR-UN SECOL ÎN CARE MAREA MAJORITATE A OAMENILOR SUFERĂ DE ANUMITE BOLI, ACESTE BOLI ALE SECOLULUI, CUM AR FI SIDA, TUBERCULOZA, CANCERUL ETC., TOATE ACESTEA SUNT URMĂRILE DUCERII UNUI MOD NESĂNĂTOS DE VIAŢĂ. DATORITĂ DEZVOLTĂRII INDUSTRIEI, NERESPECTAREA NORMELOR DE PRECAUŢIE,  PRIVIND POLUAREA MEDIULUI, ZILNIC ARE LOC POLUAREA EXCESIVĂ A SOLULUI, APELOR , AERULUI, TOATE ACESTEA AU O INFLUENŢĂ NEGATIVĂ ASUPRA ORGANISMULUI UMAN. DEACEEA FIECARE DINTRE NOI TREBUIE SĂ ŞTIE CĂ PENTRU A FI SĂNĂTOS ŞI PENTRU A DUCE UN MOD DE VIAŢĂ SĂNATOS NU ESTE NECESAR DOAR SĂ NE ABŢINEM DE LA CONSUMAREA UNOR PRODUSE ALIMENTARE, MUNCĂ EXCESIVĂ ŞI ALTE ACTIVITĂŢI CARE DUPĂ PĂREREA NOASTRĂ AR PUTEA AFECTA SĂNĂTATEA NOASTRĂ, DAR TREBUIE SĂ PRACTICĂM ŞI SPORTUL CARE ESTE UN FACTOR FOARTE IMPORTANT PENTRU CĂLIREA ORGANISMULUI ŞI AL CARACTERULUI UMAN.

            PRACTICAREA EXERCIŢIILOR FIZICE ESTE UN STIMUL PENTRU PROCESELE FIZIOLOGICE DIN ORGANISMUL OMULUI ŞI ÎN DEOSEBI SCHIMBUL DE SUBSTANŢE CARE ARE UN ROL FOARTE IMPORTANT PENTRU ORGANISM DEOARECE ÎN ACEST PROCES ARE LOC HRĂNIREA CELULELOR ŞI ELIMINAREA SUBSTANŢELOR TOXICE DIN ELE, CEEA CE DUCE LA PURIFICAREA ORGANISMULUI. DECI PUTEM UŞOR CONSTATA CĂ CEL MAI EFECTIV ŞI CEL MAI ACCESIBIL MOD DE A AVEA O VIAŢĂ SĂNĂTOASĂ ESTE PRACTICAREA SPORTULUI. ÎNSĂ CONFORM CONCEPŢIEI CHINEZE „SĂNĂTATEA SOCIETĂŢII ESTE SĂNĂTATEA FIECĂRUI CETĂŢEAN ÎN PARTE” TREBUIE SĂ SESIZĂM CĂ PRACTICAREA SPORTULUI TREBUIE SĂ IA AMPLOARE ÎN MASĂ.

          MULT TIMP NOŢIUNILE DE PREGĂTIRE FIZICĂ GENERALĂ ŞI REZISTENŢĂ GENERALĂ AU FOST CONFUNDATE ŞI DIN ACEASTĂ CAUZĂ ALERGAREA DE DURATĂ A FOST CONSIDERATĂ CA PRINCIPALUL MIJLOC DE RIDICARE A NIVELUL DE PREGĂTIRE FIZICĂ GENERALĂ.

          O PRECIZARE MAI CLARĂ ŞI O ANALIZĂ A CALITĂŢILOR MOTRICE DE BAZĂ A PERMIS ELABORAREA UNEI DEFINIŢII MAI PRECISE A NOŢIUNII DE PREGĂTIRE FIZICĂ GENERALĂ. ESTE O DEZVOLTARE RELATIV SIMULTANĂ ŞI PARALELĂ A TUTUROR CALITĂŢILOR MOTRICE, ÎN SPECIAL A FORŢEI ŞI REZISTENŢEI ŞI ÎMBUNĂTĂŢIREA COORDONĂRII. EA ARE CA SCOP AMELIORAREA GENERALĂ A TUTUROR FUNCŢIILOR ORGANISMULUI ŞI RIDICAREA NIVELULUI GENERAL AL POTENŢIALULUI ENERGETIC.

          CONFORM INDICAŢIILOR EXTRASE DIN MEDICINA SPORTIVĂ CEA MAI BUNĂ FORMĂ DE ANTRENARE A CONDIŢIEI FIZICE O REPREZINTĂ DEZVOLTAREA CAPACITĂŢII DE ANDURANŢĂ. ŢINÂND SEAMA DE CUNOŞTINŢELE MODERNE, ACEASTA TREBUIE SĂ SERVEASCĂ DREPT BAZĂ PENTRU STRUCTURAREA ŞI PLANIFICAREA RAŢIONALĂ A MIJLOACELOR CE VIZEAZĂ PREGĂTIREA FIZICĂ GENERALĂ.

          FIECARE PROFESOR CARE PREDĂ EDUCAŢIA FIZICĂ INDIFERENT LA CARE NIVEL, DAR ÎN MOD SPECIAL LA CEL AL TINERILOR, TREBUIE SĂ AIBĂ CA PREOCUPARE ESENŢIALĂ DEZVOLTAREA ACESTEI CALITĂŢI FUNDAMENTALE, DE O IMPORTANŢĂ PRIMORDIALĂ PENTRU UN ORGANISM TÂNĂR. PENTRU A ACŢIONA ÎMPOTRIVA SEDENTARISMULUI, CARE DIN PĂCATE, CARACTERIZEAZĂ MODUL DE VIAŢĂ ACTUAL, CU CONSECINŢE NEFASTE BINE CUNOSCUTE, ESTE DE AJUNS SĂ SE PLANIFICE ÎN FIECARE LECŢIE DE EDUCAŢIE FIZICĂ, O ACTIVITATE SIMPLĂ ŞI VARIATĂ, ORIENTATĂ SPRE ACEST SCOP, CU O DURATĂ DE 10-15-20 MINUTE, REALIZABILĂ PRACTIC ORIUNDE.

          CHIAR ŞI TINERII MAI PUŢIN DOTAŢI DIN PUNCT DE VEDERE MOTRIC, VOR PUTEA OBSERVA, DUPĂ UN TIMP OARECARE, UN PROGRES AL CAPACITĂŢII LOR FIZICE GENERALE ŞI O AMELIORARE A STĂRII LOR DE SĂNĂTATE, ACEST SUCCES CONSTITUIND O MOTIVAŢIE PENTRU PROGRESUL VIITOR. CEI DIRECT INTERESAŢI

-1-

 

TREBUIE SĂ DEA DOVADĂ DE DISCERNĂMÂNT ŞI DE PERSEVERENŢĂ, AVANTAJELE DE CARE VA BENEFICIA ÎN ACEST FEL NU VOR FI DECÂT MAI MARI.

 

2.APLICABILITATE.

          PROBLEMA DEZVOLTĂRII FIZICE GENERALĂ, DE CREŞTERE A INDICILOR CALITĂŢILOR MOTRICE ŞI DE PLANIFICARE A MIJLOACELOR DE REALIZARE ÎN ORA DE EDUCAŢIE FIZICĂ A STUDENŢILOR PREZINTĂ O SERIE DE PARTICULARITĂŢI ÎN CONDIŢIILE ÎN CARE ACEASTA ARE O DURATĂ DE 90-100 DE MINUTE ŞI ARE O FRECVENŢĂ DE O ŞEDINŢĂ PE SĂPTĂMÂNĂ.                                                                                                                     ÎN PRIVINŢA EXERCIŢIILOR PENTRU DEZVOLTAREA VITEZEI, ÎN SPECIAL A CELOR DE REACŢIE ŞI DEPLASARE, A REZISTENŢEI DE VITEZĂ ŞI A CAPACITĂŢII DE COORDONARE ACEASTA SE PLASEAZĂ IMEDIAT DUPĂ PREGĂTIREA ORGANISMULUI PENTRU EFORT ŞI PRELUCRAREA ANALITICĂ A APARATULUI LOCOMOTOR. CA MIJLOACE SE VOR UTILIZA EXERCIŢIILE DIN ŞCOALA ALERGĂRII CU JOC DE GLEZNE, ALERGARE CU PENDULAREA GAMBEI ÎNAPOI ŞI ÎNAINTE, ALERGARE CU GENUNCHII SUS, ALTERNĂRI DE SPRINTURI CU EXERCIŢIILE DE MAI SUS, PLECĂRI DIN DIVERSE POZIŢII ŞI LA DIFERITE SEMNALE, ALERGĂRI CU ACCELERARE, ALERGĂRI ÎN PANTĂ. DISTANŢELE RECOMANDATE NU VOR DEPĂŞI 60 M, IAR PAUZELE DINTRE REPETĂRI VOR FI SUFICIENTE PENTRU A DA POSIBILITATEA RELUĂRII EFORTULUI CU MAXIMĂ INTENSITATE.                                                           EXERCIŢIILE PENTRU DEZVOLTAREA FORŢEI SE VOR PLANIFICA SPRE SFÂRŞITUL LECŢIEI DUPĂ REALIZAREA CELORLALTE TEME DIN GIMNASTICĂ SAU JOCURI SPORTIVE. EXERCIŢIILOR PENTRU DEZVOLTAREA FORŢEI LI SE VA ACORDA ÎNTREAGA ATENŢIE, ACEASTĂ CALITATE CONSTITUIND UN ELEMENT INDISPENSABIL DEZVOLTĂRII

SĂNĂTOASE ŞI ARMONIOASE A TINERILOR. SE VA AVEA GRIJĂ CA EFORTUL SĂ FIE DOZAT ÎN MOD RAŢIONAL, ŢINÂNDU-SE CONT DE NIVELUL MOTRIC AL FIECĂREI GRUPE CU CARE SE LUCREAZĂ. ÎN ACEST SENS SE RECOMANDĂ TREI NIVELE DE EFORT. PRIMUL NIVEL DE EFORT PREVEDE EXERCIŢII CARE SE REALIZEAZĂ SIMPLU PRIN GREUTATEA PROPRIULUI CORP, EXECUTÂND EXERCIŢII LA SOL, LA APARATE SAU PESTE OBSTACOLE.                                                                                                                                                 AL DOILEA NIVEL DE EFORT: GREUTATEA PROPRIULUI CORP SAU REZISTENŢA VA FI MĂRITĂ PRIN UTILIZAREA UNOR OBIECTE UŞOARE: MINGI MEDICINALE SAU SACI CU NISIP, EXTENSOARE, GANTERE.                         AL TREILEA NIVEL DE EFORT: REZISTENŢA SE VA MĂRI TREPTAT CU AJUTORUL UNOR APARATE DE TRACŢIUNE ŞI DE ÎMPINGERE ŞI A UNOR HALTERE CU DISCURI.                                                                      FORMA DE ORGANIZARE CARE S-A DOVEDIT CEA MAI EFICIENTĂ, INDIFERENT DE NIVELUL DE EFORT UTILIZAT, ESTE LUCRUL PE STAŢII SUB FORMĂ DE CIRCUIT PARCURS FĂRĂ LIMITĂ DE TIMP. SE FAC ADAPTĂRI ÎN FUNCŢIE DE NIVELUL DE PREGĂTIRE RECOMANDÂNDU-SE PENTRU ORELE DE EDUCAŢIE FIZICĂ A STUDENŢILOR URMĂTOARELE FORME:

–           CIRCUIT LUNG, ALCĂTUIT DIN 10-12 STAŢII ŞI SE EXECUTĂ O SINGURĂ DATĂ;

–               MEDIU CU 6-8 STAŢII ŞI CU PAUZĂ DE ODIHNĂ INCOMPLETĂ ÎNTRE RELUĂRI; SE POATE RELUA DE 2-3 ORI;

–               FORMA SCURTĂ, CU 4-5 STAŢII, FĂRĂ INTERVALE DE ODIHNĂ ÎNTRE RELUĂRI, CU 2-3 REPETĂRI.

ÎN TOATE FORMELE ORGANIZAREA STAŢIILOR SE FACE ALTERNÂND GRUPELE MUSCULARE SOLICITATE IAR NORMA DE EXERSARE DE LA STAŢII VA FI INDIVIDUALĂ, REZULTATĂ DIN MEDIA PROBELOR MAXIME.

 

                                                            -2-

          PROBLEMA DEZVOLTĂRII REZISTENŢEI SE VA REALIZA LA FINELE OREI DE EDUCAŢIE FIZICĂ. ÎN CONDIŢIILE DESFĂŞURĂRII LECŢIEI DE EDUCAŢIE FIZICĂ LA STUDENŢI METODELE CELE MAI INDICATE SUNT: ALERGAREA DE ANDURANŢĂ, ALERGAREA PE TEREN VARIAT ÎN TEMPO DIFERIT (JOC DE TEMPO) ŞI ALERGARE DE ANDURANŢĂ SUB FORMĂ DE ANTRENAMENT FRACŢIONAT CU REFACERE INCOMPLETĂ.                                      ÎN PRIVINŢA ALERGĂRII DE ANDURANŢĂ ACEASTA PUNE ACCENTUL PE DURATA EFORTULUI ŞI ARE DREPT OBIECTIV AMELIORAREA REZISTENŢEI GENERALE A ORGANISMULUI PRIN LUCRUL DE TIP AEROB. CONSTĂ DINTR-O ALERGARE PE O DISTANŢĂ RELATIV LUNGĂ ÎNTR-UN TEMPO MEDIU CONSTANT. DISTANŢELE DE LUCRU VARIAZĂ ÎN FUNCŢIE DE NIVELUL DE PREGĂTIRE AL STUDENŢILOR DE LA 1-2 KM PÂNĂ LA 3-4 KM SAU CHIAR MAI MULT. CA POSIBILITĂŢI DE PROGRES AMINTIM: PARCURGEREA ACELEIAŞI DISTANŢE ÎNTR-UN TIMP PROGRESIV MAI SCURT ŞI MĂRIREA GRADATĂ A DISTANŢEI MENŢINÂND PERMANENT ACELAŞI TEMPO DE ALERGARE.                                                                                                                                                         ÎN FUNCŢIE DE POSIBILITĂŢILE ŞI DE CONDIŢIILE ÎN CARE SE DESFĂŞOARĂ ORELE DE EDUCAŢIE FIZICĂ SE POT INTRODUCE ALERGĂRI PE TEREN VARIAT ÎN TEMPO DIFERIT. ACEASTA SE VA REALIZA PE TEREN VARIAT (PARC, PĂDURE, FALEZĂ) ŞI CONSTĂ DINTR-O ALERGARE ASEMENEA CELEI DE ANDURANŢĂ, ÎN CARE TEMPOUL SE MODIFICĂ DUPĂ VOIA FIECĂRUI EXECUTANT ŞI DUPĂ CONFIGURAŢIA TERENULUI.                                 METODA DE ANTRENAMENT FRACŢIONAT CU REFACERE INCOMPLETĂ CONSTĂ DIN ALTERNAREA SISTEMATICĂ A EFORTULUI CU PAUZE DE REFACERE SCURTE ŞI INCOMPLETE, ÎN SCOPUL DE A DEZVOLTA REZISTENŢA GENERALĂ, PRIN LUCRU DE TIP AEROB. CA PRINCIPIU FUNDAMENTAL AL METODEI SE REŢINE FAPTUL CĂ DURATA PAUZELOR NU TREBUIE SĂ FIE MODIFICATĂ IAR TEMPOUL DE ALERGARE TREBUIE ALES ÎN FUNCŢIE DE DURATA PAUZELOR. DISTANŢELE DE LUCRU VOR FI DE 50 PÂNĂ LA 200 M, DURATA PAUZELOR 15-60 SECUNDE, IAR NUMĂRUL DE REPETĂRI 8-10 PÂNĂ LA 12-15. CA OBIECTIV PRINCIPAL SE URMĂREŞTE CA, PRIN PAUZE SCURTE, SĂ SE OBŢINĂ O CAPACITATE MAI RAPIDĂ DE REFACERE, BAZĂ ABSOLUTĂ A UNEI BUNE CAPACITĂŢI GENERALE DE EFORT.

  1. NOŢIUNEA DE PREGĂTIRE FIZICĂ GENERALĂ PRESUPUNE O DEZVOLTARE RELATIV SIMULTANĂ ŞI PARALELĂ A TUTUROR CALITĂŢILOR MOTRICE ŞI ÎN SPECIAL A FORŢEI REZISTENŢEI.

  2. CONFORM INDICAŢIILOR EXTRASE DIN MEDICINA SPORTIVĂ CEA MAI BUNĂ FORMĂ DE ANTRENARE A CONDIŢIEI FIZICE O REPREZINTĂ DEZVOLTAREA CAPACITĂŢII DE ANDURANŢĂ.

  3. PENTRU A ACŢIONA ÎMPOTRIVA SEDENTARISMULUI ESTE DE AJUNS SĂ SE PLANIFICE, ÎN CADRUL FIECĂREI LECŢII DE EDUCAŢIE FIZICĂ, O ACTIVITATE SIMPLĂ ŞI VARIATĂ, REALIZABILĂ PRACTIC ORIUNDE, ÎN SCOPUL AMELIORĂRII INDICILOR DE VITEZĂ, FORŢĂ, REZISTENŢĂ.

  4. CHIAR ŞI STUDENŢII MAI PUŢIN DOTAŢI, DIN PUNCT DE VEDERE MOTRIC, VOR PUTEA CONSTATA, DUPĂ UN TIMP OARECARE, UN PROGRES AL CAPACITĂŢILOR FIZICE GENERALE ŞI O AMELIORARE A STĂRII LOR DE SĂNĂTATE.

 

  1. PREGATIREA FIZICA A POLIŢIŞTILOR

-COMPONENŢA DE BAZĂ A PREGĂTIRII PENTRU LUPTĂ

        PREGĂTIREA   FIZICĂ A POLIŢIŞTILOR – COMPONENŢA  DE BAZA A PREGATIRII PENTRU LUPTA  MR. ROBERT STANCIULESCU

         NIVELUL DE PREGĂTIRE FIZICĂ AL UNUI POLIŢIST ARE UN IMPACT DIRECT ASUPRA   CAPACITĂŢII SALE DE A LUPTA. EXPERIENŢA DE LUPTA A UNOR ORGANE STRĂINE  DEMONSTREAZĂ ROLUL IMPORTANT PE CARE-L ARE PREGĂTIREA FIZICĂ IN DUCEREA   LUPTEI.  UN POLIŢIST TREBUIE SĂ FIE BINE PREGĂTIT PENTRU A FACE FAŢĂ NEVOILOR FIZICE  CERUTE DE MISIUNILE PE CARE LE AU DE INDEPLINIT.  

     PREGĂTIREA   FIZICĂ, CA TOTALITATE A MIJLOACELOR CARE ASIGURĂ DEZVOLTAREA FIZICĂ, O   SĂNĂTATE EXCELENTĂ SI PERFORMANŢE DEOSEBITE, REPREZINTĂ UN PROCES CARE SE  

 

-3-

DESFĂŞOARĂ PE TOT PARCURSUL ANULUI SI DUREAZĂ PE TOATĂ PERIOADA VIEŢII   MILITARE, FIIND DE ASEMENEA UN PROCES DE EDUCARE, INSTRUIRE, DEZVOLTARE SI   CREŞTERE A POSIBILITĂŢILOR FUNCŢIONALE ALE ORGANISMULUI. EA TREBUIE PRIVITĂ,   IN PRIMUL RÎND, CA UN PROCES DE ADAPTARE A ORGANISMULUI LA EFORTURILE   FUNCŢIONALE MEREU CRESCÎNDE, LA EXPERIENŢELE TOT MAI MARI IN CEEA CE PRIVEŞTE  MANIFESTAREA FORŢEI ŞI VITEZEI, REZISTENŢEI SI SUPLEŢII, COORDONĂRII   MIŞCĂRILOR SI ÎNDEMÎNĂRII, ÎNCORDĂRILOR PSIHICE SI ALTOR NUMEROASE EXIGENTE. ACTIVITATEA FIZICĂ REGULATĂ CONTRIBUIE IN MOD SUBSTANŢIAL LA DEZVOLTAREA SI   MENŢINEREA CAPACITĂŢILOR FUNCŢIONALE, LA PĂSTRAREA STRUCTURILOR ORGANISMULUI   ŞI LA LIMITAREA DETERIORĂRII ACESTUIA IN MĂSURA IN CARE SE ACŢIONEAZA ASUPRA:      MUŞCHILOR SCHELETULUI – PUTERE, FORŢĂ SI REZISTENTĂ;      FUNCŢIEI MOTRICE – AGILITATE, ECHILIBRU, COORDONARE SI VITEZĂ DE MIŞCARE;      SCHELETULUI SI ARTICULAŢIILOR – STRUCTURA SI FUNCŢIILE ARTICULAŢIILOR;      FUNCŢIEI CARDIORESPIRATORII – PUTERE SI REZISTENŢĂ. O CONDIŢIE FIZICĂ ADECVATA PRIN PRACTICAREA CU REGULARITATE A EXERCIŢIILOR   FIZICE SE TRADUCE PRINTR-O PERFORMANŢĂ FIZICĂ CRESCUTĂ, INCREDERE IN SINE,   INDEPENDENŢĂ IN PLAN FIZIC SI PSIHOLOGIC, CONTRIBUIND ŞI LA CALITATEA   PERCEPUTĂ A VIEŢII.  CONDIŢIA FIZICĂ EXCELENTĂ, AGILITATEA, VITEZA DE REACŢIE, MOBILITATEA,   SINCRONIZAREA EFORTURILOR IN CADRUL ACŢIUNILOR COMUNE, REPREZINTĂ EFECTUL UNEI   PREGĂTIRI INTELIGENT CONCEPUTE SI RIGUROS APLICATE. MULTI TEORETICIENI SUSŢIN   CĂ PERSONALITATEA POATE FI MODELATĂ PRIN EXERCIŢII FIZICE, DOBÎNDINDU-SE DE   ASEMENEA SIGURANŢA DE SINE, CALM, AUTOCONTROL, VIGOARE, PUTERE DE CONCENTRARE  ŞI „SÎNGE RECE” IN FAŢA PERICOLULUI.  PREGĂTIREA FIZICĂ, CA PROCES UNITAR DE FORMARE SI PERFECŢIONARE A PRICEPERILOR  ŞI DEPRINDERILOR MOTRICE, A CALITĂŢILOR FIZICE, MORALE ŞI DE VOINŢA, SE   REALIZEAZĂ AVÎND CA BAZĂ CERINŢELE ŞTIINTIFICE GENERALE ALE FORMĂRII ŞI   DEZVOLTĂRII UNUI ORGANISM SĂNĂTOS. EA PRESUPUNE DÎRZENIE ŞI VOINŢĂ, O MARE   CHELTUIALĂ DE FORŢE, O INTENSĂ ACTIVITATE CREATOARE, PRECIZIE ŞI ACURATEŢE,  DISCIPLINĂ SI RESPECTAREA UNUI REGIM RIGUROS DE VIAŢĂ SI MUNCĂ. REZULTATELE   OBŢINUTE ASTFEL DEPIND IN MARE MASURĂ DE SÎRGUINŢĂ SI PERSEVERENŢA   INDIVIDULUI, DE RESPECTAREA PRINCIPIILOR ŞI REGULILOR DE BAZĂ PRIVIND   ORGANIZAREA ŞI DESFĂŞURAREA PREGĂTIRII FIZICE.  UN ROL IMPORTANT ÎN OBŢINEREA PERFORMANŢELOR DORITE ÎL REPREZINTĂ VOINTA, EXIGENŢA, DORINŢA DE-A ATINGE ŢELUL, PERSEVERENŢA, DÎRZENIA ŞI DRAGOSTEA DE   MUNCĂ, CAPACITATEA DE-A SUPORTA GREUTĂŢILE.  MOMENTUL IN CARE REZULTATELE OBŢINUTE ÎNCEP SĂ APARĂ CONSTITUIE UN STIMULENT   IMPORTANT CARE-L DETERMINĂ PE INDIVID SĂ SE ANTRENEZE ŞI SĂ-ŞI MOBILIZEZE   TOATE FORŢELE PENTRU ATINGEREA ŢELULUI DORIT.  DIN CÎND ÎN CÎND ANTRENAMENTELE SE POT DESFĂŞURA IN CONDIŢII GRELE, ASPRE, IN  CARE SE EDUCĂ MAI BINE CALITĂŢILE DE VOINŢĂ ŞI SE CAPATĂ PREGĂTIREA PENTRU O   PARTICIPARE REUŞITĂ LA ACTIVITĂŢI DESFĂŞURATE PE TEREN ACCIDENTAT, UMED,  NISIPOS ŞI ÎN CONDIŢII CLIMATICE GRELE. ÎNCREDEREA IN FORŢELE PROPRII ESTE TEMELIA CURAJULUI ŞI HOTĂRÎRII IAR   NEÎNCREDEREA ESTE DUŞMANUL PERFORMANŢELOR.  AVANTAJUL ACTIVITĂŢILOR FIZICE CONSTĂ ÎN INFLUENŢA PE CARE O EXERCITĂ ATÎT   CORPUL CÎT ŞI MINTEA IAR VALORILE, ATITUDINILE ŞI COMPORTAMENTELE INDIVIDUALE  ŞI SOCIALE ÎNVĂŢATE IN CADRUL ACTIVITĂŢII FIZICE SE TRANSFERĂ ŞI IN ALTE SFERE   ALE VIEŢII.

           OBŢINEREA PERFORMANŢELOR DEPINDE IN MARE MĂSURĂ DE PRICEPEREA DE A-ŞI   CONCENTRA ATENŢIA ASUPRA PREGĂTIRII, DE APTITUDINILE FIECĂRUIA DE-A FOLOSI   MAXIM FORŢA, VITEZA, REZISTENŢA.

          UN ROL FOARTE IMPORTANT ÎN PRACTICAREA EXERCIŢIILOR FIZICE ÎL AU COMANDANŢII   CARE TREBUIE SĂ INŢELEAGĂ ŞI SĂ LE PRACTICE. EXEMPLUL ACESTORA VA PUNE   ACCENTUL PE IMPORTANŢA PREGĂTIRII FIZICE ŞI O VA EXPUNE CA UN ELEMENT DE BAZĂ   AL PREGĂTIRII PENTRU LUPTĂ,  POLIŢIŞTII TREBUIE SĂ SE PREGĂTEASCĂ MULT MAI MULT DECÎT PENTRU A FACE FAŢĂ  

 

-4-

TESTELOR DIN PROGRAMELE DE INVĂŢĂMÎNT, PREGATIRE PENTRU LUPTĂ SAU TESTULUI   BIANUAL DE PREGĂTIRE FIZICĂ. BENEFICIILE CE DERIVĂ DINTR-O PREGĂTIRE FIZICĂ   INTENSĂ SUNT NUMEROASE. PERFORMANŢA MOTORIE STIMULEAZĂ SISTEMUL NERVOS CENTRAL   ATÎT DE PUTERNIC ÎNCÎT CELULELE SUBDEZVOLTATE, MOARTE, SAU PE CALE DE A MURI   SUNT FIE CAPACITATE FIE FUNCŢIA LOR ESTE PRELUATĂ DE ALTE CELULE SAU DE CELULE  NOU GENERATE.  ÎNTREAGA EVOLUŢIE A PRACTICĂRII EXERCIŢIILOR FIZICE DEMONSTREAZĂ CĂ ACESTEA AU   CONSTITUIT O ACTIVITATE PERMANENT ORIENTATĂ DE SOCIETAŢILE RESPECTIVE ÎN   VEDEREA PERFECŢIONĂRII INDICILOR DEZVOLTĂRII FIZICE A OMULUI ŞI CONCOMITENT A   CELOR AI CAPACITĂŢII DE MIŞCARE.  ORGANISMUL MILITARULUI TREBUIE SĂ AIBĂ ÎN PERMANENŢĂ ABILITATEA DE-A FUNCŢIONA  EFICIENT IN MUNCĂ FIZICĂ, LA INSTRUCŢIE ŞI IN ALTE ACTIVITATI SI IN ACELASI   TIMP SA PASTREZE O REZERVA DE ENERGIE ASTFEL INCAT SA POATA FACE FAŢĂ ORICĂREI   URGENŢE CE POATE APĂREA.

 

4.BAZELE PREGĂTIRII FIZICE

         ÎN PROCESUL DE PREGĂTIRE FIZICĂ A POLIŢIŞTILOR SÎNT SOLUŢIONATE TREI PROBLEME MARI: FORTIFICAREA SĂNĂTĂŢII, FORMAREA CONFORMAŢIEI CORPORALE, ALERII ŞI PERFECŢIONAREA CALITĂŢILOR FIZICE (MOTRICE).                                                                                                                                                                          ÎN CONTINUARE VOM EXAMINA PROBLEMELE DE PERFECŢIONARE A CALITĂŢILOR FIZICE.                                                                                       PREMISA PRINCIPALĂ A ACESTEI TRATĂRI CONSTĂ ÎN FAPTUL, CĂ SPECIALISTUL, CARE A ÎNSUŞIT METODICA DE PERFECŢIONARE A CALITĂŢILOR FIZICE VA PUTEA SOLUŢIONA SARCINILE DE FORTIFICARE A SĂNĂTĂŢII ŞI FORMARE A CONFORMAŢIEI CORPORALE A TINERILOR.                                                                                                                   ~       CALITĂŢILE FIZICE SÎNT POSIBILITĂŢILE FUNCŢIONALE ALE ORGANISMULUI CARE DETERMINĂ GRADUL DE ACTIVITATE MOTRICĂ.

         SPECIALIŞTII ÎNCĂ NU AU AJUNS LA O CONCLUZIE UNICĂ DESPRE DIFERENŢIEREA NECESARĂ ŞI SATISFĂCĂTOARE A CALITĂŢILOR FIZICE ALE OMULUI. DE ACEEA, DATORITĂ CATEGORIILOR MAI LARG UTILIZATE VOM EVIDENŢIA CINCI CALITĂŢI MOTRICE: FORŢA, RAPIDITATEA (VITEZA), ELASTICITATEA, DIBĂCIA ŞI REZISTENŢA. FORŢA ŞI RAPIDITATEA ASIGURĂ PREGĂTIREA DE VITEZĂ – FORŢĂ

       LA PERFECŢIONAREA DIBĂCIEI VOR FI SOLUŢIONATE TREI PROBLEME:

  • PERFECŢIONAREA CALITĂŢII DE ÎNSUŞIRE A SARCINELOR MOTRICE DE COMPLEXITATE TOT MAI MARE A COORDONĂRII;

  • PERFECŢIONAREA CALITĂŢII DE RESTRUCTURARE LA MOMENT A ACTIVITĂŢII MOTRICE ÎN FUNCŢIE DE MODIFICAREA CONDIŢIILOR;

  • SPORIREA PRECIZIEI DE REPRODUCERE A SARCINELOR MOTRICE;

        GARANŢIA DESFĂŞURĂRII CU SUCCES A ANTRENAMENTELOR DE MAI MULŢI ANI ASIGURĂ COMPLETAREA CU PRICEPERE A POLIŢIŞTILOR, PLANIFICAREA PREGĂTIRII LOR, DESFĂŞURAREA ÎN CUNOŞTINŢĂ DE CAUZĂ A ACTIVITĂŢILOR, CONTROLUL MERSULUI ŞI REZULTATELOR PROCESULUI DE INSTRUIRE-ANTRENARE, ORGANIZAREA DIFERITOR ACTIVITĂŢI SPORTIVE.

 

 5.CARACTERISTICILE MODULUI DE VIAŢĂ SĂNĂTOS ALE OMULUI

  • COMPONENTELE MODULUI DE VIAŢĂ SĂNĂTOS SÎNT:

  • PRACTICAREA INTENSIVĂ A SPORTULUI

  • ALIMENTAREA RAŢIONALĂ

  • CONDIŢIILE SANITARO-IGIENICE

  • REGIMUL DE MUNCĂ ŞI DE ODIHNĂ

  • ATITUDINEA COLABORATORULUI ORGANELOR AFACERILOR INTERNE FAŢĂ DE VICIILE UMANE

 

-5-

 

 

       NOŢIUNEA DE SĂNĂTATE INCLUDE O COMPLETĂ STARE FIZICĂ ŞI MINTALĂ CARE NU CONSTĂ NUMAI ÎN ABSENŢA BOLII. NIVELUL DE SĂNĂTATE A OMULUI DEPINDE DE MAI MULŢI FACTORI DUPĂCUM URMEAZĂ:

                   50% – DE MODUL DE VIAŢĂ SPORTIV AL OMULUI

                   20% – DE FACTORII GENETICI

                   20% – DE CONDIŢIILE SOCIALE ŞI NATURALE

                   10% – DE ASISTENŢA MEDICALĂ

        SĂNĂTATEA CERE ATENŢIE. DAR MULŢI DINTRE NOI NU AU GRIJĂ DE EA. DUPĂ PĂREREA SAVANTULUI ŞI SPECIALISTUL ÎN MEDICINĂ , PROFESORUL RUS N.AMOSOV, DE SĂNĂTATEA PROPRIESE ÎNGRIJESC SERIOS DOAR 1% SAU 2% DE OAMENI. SĂNĂTATEA ESTE ACEL PISC PE CARE FIECARE TINDE SĂ-L ATINGĂ SINGUR. SPRE REGRETUL NOSTRU FOARTE MULŢI ÎŞI AMINTESC DE SĂNĂTATE DOAR ATUNCI CÎND EA ESTE ÎN PERICOL, CÎND CEVA A FOST PIERDUT DEJA SAU NU A FOST LA TIMP OBSERVAT. ATUNCI DEJA ESTE VORBA DESPRE TRATAREA BOLII.

       CA SĂ FII SĂNĂTOS TREBUIE SĂ NE FACEM UN REGIM RAŢIONAL, O ORDINE BINE GÎNDITĂ A ACTIVITĂŢII ÎN CURSUL ZILEI, RESPECTAREA ZILEI A ANUMITOR DEPRINDERI DE IGIENĂ, ALIMENTAREAECHILIBRATĂ, ACTIVITATEA MOTRICĂ SUFUCIENTĂ, STĂPÎNIREA EMOŢIILOR – CU ALTE CUVINTE TOTUL CE CUPRINDE NOŢIUNEA DE PREGĂTIRE FIZICĂ – CULTURA CORPULUI SĂNĂTOS. LIPSA ACESTOR DEPRINDERI ŞI ESTE UNA DIN PRINCIPALELE CAUZE ALE FAPTULUI CĂ ÎN ULTIMUL DECENIUAU CRESCUT BRUSC BOLILE CARDIOVASCULARE, IAR INFECŢIILE LEGATE DE RĂCEALĂ AU DEVENIT       „CIUMA SECOLULUI XX”

         ÎN PREZENT NU EXISTĂ NECESITATEA DE A LĂMURI CUIVA CĂ MERSUL RAPID, LERGAREA, EXERCIŢIILE FIZICE INFLUENŢEAZĂ BINEFĂCĂTOR ASUPRA ORGANISMULUI UMAN. LIMPEDE E ŞI       FAPTUL CĂ ESTE NECESAR DE A-I ÎNVĂŢA PE COPII SĂ SCHIEZE, SĂ JOACE VOLEI, FOTBAL, SĂ FACĂ DIMINEAŢA GIMNASTICĂ, SĂ ALERGE ETC.

         NOI TREBUIE SĂ NE STRĂDUIM CA ÎNSUŞI PROCESUL DE ÎNSĂNĂTOŞIRE A ORGANISMULUI SĂ-L TRANSFORMĂM ÎN PLĂCERE.

        ÎN PREZENT SAVANŢII SÎNT ÎN CĂUTAREA UNOR CĂI MAI UŞOARE SPRE SĂNĂTATE ŞI LLONGEVITATE.

        UNELE CĂI AU FOST DEJA GĂSITE:

        PENTRU A NE PĂSTRA SĂNĂTATEA UNEORI SÎNTEM NEVOIŢI SĂ ÎNDEPLINIM ŞI ÎNDATORIRI MAI PROZAICE CUM AR FI SPĂLATUL MÎINILOR, PENTRU A EVITA INFECŢIA ÎNAINTE DE A LUA MASA.

        CUNOSCUTUL ENTUZIAST ŞI PROPAGANDIST AL MODULUI DE VIAŢĂ SĂNĂTOS VLADIMIR CERCESOV AFIRMĂ CĂ EL ALEARGĂ DESCULŢ PE ZĂPADĂ ÎNCERCÎND UN SENTIMENT DE „MARE BUCURIE” ŞI NICIDECUM DE SUFERINŢĂ.

CA SĂ FIM SĂNĂTOŞI PUTEM APLICA O METODĂ DE CĂLIRE A ORGANISMULUI  – UN DUŞ, NE UDĂM ALTERNATIV CU APĂ CALDĂ, APOI CU APĂ RECE MĂRIND  TREPTAT DIFERENŢA DE TEMPERATURĂ.

 

 

6.SPORTUL – MĂSURĂ DE PROFILAXIE A FUMATULUI, ALCOOLULUI ŞI SUBSTANŢELOR NARCOTICE

        FUMATUL

        PRIN NUMĂRUL MARE DE FUMĂTORI LA VÎRSTA ADULTĂ, PRIN EXTINDEREA OBICEIULUI FEMEILOR DE A FUMA, PRIN RISCURILE MULTIPLE PE CARE LE PROVOACĂ DATORITĂ NOCIVITĂŢII SALE CU DEOSEBITE CONSECINŢE ECONOMICE ŞI SOCIALE, FUMATUL A DEVENIT O VERITABILĂ PROBLEMĂ SOCIALĂ. NOCIVITATEA FUMATULUI SE DATOREŞTE MAI MULTOR FACTORI:

-6-

NICOTINEI,GAZELOR TOXICE, BIOXIDULUI DE CARBON, AMONIACULUI, ACIDULUI TIOCIANIC, TEMPERATURII ÎNALTE LA CARE ARDE ŢIGARA, SUBSTANŢE RADIOACTIVE CA STRONŢIU,ETC. ACŢIUNEA NOCIVĂ SE REFLECTĂ ASUPRA URMĂTOARELOR ORGANE:

vAPARATUL RESPIRATOR

vAPARATUL CARDIOVASCULAR

vAPARATUL DIGESTIV

vALTE SISTEME ALE ORGANISMULUI

FUMATUL SCADE CAPACITATEA DE MUNCĂ FIZICĂ ŞI INTELECTUALĂ, SLĂBEŞTE MEMORIA,ATENŢIA. FUMATUL ESTE INCOMPATIBIL CU ACTIVITATEA DE PREGĂTIRE FIZICĂ, ÎNTRUCÎT SOLICITAREA MUŞCHILOR SPOREŞTE INFLUENŢA FUMATULUI ASUPRA ORGANISMULUI. SPORTIVUL CARE FUMEAZĂ SE EXPUNE RISCULUI DE SUPRASOLICITARE, SUPRAANTRENARE. LA EL SCADE CAPACITATEA DE ÎNSUŞIRE A UNOR DEPRINDERI MOTRICE NOI, EL PIERDE DIN VITEZĂ. DAR SPORTUL POATE FACE CA FUMĂTORUL SĂ-ŞI LEPEDE VICIUL ŞI SĂ SE ÎNDREPTE ÎN RAMURA PREGĂTIRII FIZICE.

 

ALCOOLISMUL

ACŢIUNEA NOCIVĂ A ALCOOLULUI ESTE DETERMINATĂ ÎN MOD DIRECT LA NIVELUL APARATULUI DIGESTIV ŞI ÎN MOD INDIRECT, PRIN PRODUŞII SĂI DE DEGRADARE LA NIVELUL SISTEMULUI NERVOS CENTRAL.

ALCOOLUL INFLUENŢEAZĂ NEGATIV NUMEROASE METABOLISME INTERMEDIARE: LIPIDIC,

HIDROELECTROLITIC, ÎNTREGUL SISTEM DE BIOCATALIZATORI AI ORGANISMULUI. DETERMINĂ CARENŢA VITAMINELOR DIN GRUPA B ŞI C, CE ARE DREPT CONSECINŢĂ CREŞTEREA POFTEI DE ALCOOL ÎN DETRIMENTUL POFTEI PENTRU CELELALTE ALIMENTE. ALCOOLISMUL EXCESIV SE REFLECTĂ ASUPRA

URMĂTOARELOR ORGANE:

vCAVITATEA BUCALĂ

vSTOMACUL

vFICATUL

vPANCREASUL

        ALCOOLISMUL ESTE UNA DINTRE CELE MAI ACUTE PROBLEME ALE CONTEMPORANITĂŢII. CONFORM DATELOR ORGANIZAŢIEI MONDIALE DE OCROTIRE A SĂNĂTĂŢII, 10% DIN POPULAŢIA GLOBULUI SÎNT AFECTATE DE ALCOOLISM, ACESTEA PLASÎNDU-SE PE LOCUL 2 PRINTRE CAUZELE DE MORTALITATE. DE OBICEI OAMENII ÎNCEP SĂ ÎNTREBUINŢEZE ALCOOL ÎN LEGĂTURĂ CU VREUN EVENIMENT DIN VIAŢA LOR: ZI DE NAŞTERE, SĂRBĂTORI, ETC.

        ORGANISMUL ADOLESCENTULUI ESTE FOARTE SENSIBIL PENTRU EFECTELE AGRESIVE ALE ALCOOLULUI. PĂTRUNDEREA LUI ÎN ORGANISM, DEJA PESTE 2 MIN. ÎNCEPE SĂ ACŢIONEZE. STAREA DE EBRIETATE, DIN PĂCATE ÎN ZILELE NOASTRE PROVOACĂ FĂPTUIREA MULTOR INFRACŢIUNI ŞI CRIME. STATISTICA ARATĂ CĂ DIN 100 DE OMORURI, 96 SÎNT ÎNFĂPTUITE DE OAMENII ÎN STARE DE EBRIETATE. FIECARE PORŢIE DE ALCOOL CONSUMAT PARALIZEAZĂ DIN CE ÎN CE MAI MULT SISTEMUL NERVOS, SE DEREGLEAZĂ TREPTAT COORDONAREA MIŞCĂRILOR ŞI A VORBIREI. CHIAR ŞI CONSUMUL ALCOOLULUI ÎN CANTITĂŢI MICI POATE DUCE LA APARIŢIA UNOR NEPLĂCERI MARI SAU NENOROCIRI: TRAUMATISMUL, ACCIDENTE, PIERDEREA CAPACITĂŢII DE MUNCĂ ŞI ALTELE.

 

SUBSTANŢELE NARCOTICE

          DROGURILE SÎNT SUBSTANŢE CHIMICE FOARTE DĂUNĂTOARE PENTRU ORGANISMUL UMAN. NARCOTICILE FOLOSITE PĂTRUND ÎN SISTEMUL DE LEGĂTURI NERVOASE ŞI DEREGLEAZĂ TRANSMITEREA NORMALĂ A IMPULSURILOR ÎN SISTEMUL NERVOS CENTRAL. ÎN AFARĂ DE ACEASTA ELE AU EFECTE TOXICE ASUPREA SCOARŢEI CEREBRALE, CEEA CE DUCE LA TULBURAREA TUTUROR FUNCŢIILOR NERVOASE SUPERIOARE ŞI LA DEGRADAREA DEPLINĂ A OMULUI.

-7-

       FLAGELUL DROGURILOR REPREZINTA FENOMENUL CEL MAI COMPLEX, PROFUND SI TRAGIC AL LUMII CONTEMPORANE, IN CONDITIILE IN CARE, ANUAL, MILIARDE DE DOLARI SI SUTE DE MII DE OAMENI SUNT ANGRENATI IN ACEST MARIAJ AL MORTII NUMIT „TRAFICUL SI CONSUMUL ILICIT DE DROGURI”. IN PERSPECTIVA ANILOR VIITORI, AMPLOAREA ACESTUI FENOMEN ESTE DEOSEBIT DE INGRIJORATOARE SI DATORITA FAPTULUI CA NU EXISTA O STATISTICA CLARA SI PRECISA A PRODUCTIEI, TRAFICULUI, CONSUMULUI SI NUMARULUI CELOR DECEDATI DIN CAUZA DROGURILOR.

 

CONCLUZIE

 

       DATORITĂ SPORTULUI TINERII DE ASTĂZI ÎŞI GĂSESC OCUPAŢII ÎN DIFERITE ACTIVITĂŢI ALE EDUCAŢIEI FIZICE ŞI DIMINUEAZĂ ÎNCADRAREA LOR ÎN PRACTICAREA FUMATULUI, ALCOOLULUI, DROGURILOR ŞI ALTOR VICII PERICULOASE PENTRU ORGANISMUL UMAN.

       TINERII NU SÎNT SINGURELE PERSOANE CARE LI ESTE RECOMANDAT SĂ PRACTICE SPORTUL ATÎT CA HOBBY CÎT ŞI CA UN DOMENIU SERIOS DE ACTIVITATE, SPORTUL MAI ESTE BINEVENIT PERSOANELOR MATURE ATÎT CELE CE ACTIVEAZĂ ÎN ORGANELE AFACERILOR INTERNE CÎT ŞI CELE CIVILE, PRIN INTERMEDIUL SPORTULUI SE DIMINUEAZĂ INFRACŢIUNILE, DEOARECE EI ÎN ACEST CAZ SE INTERESEAZĂ NU ÎN ÎNFĂPTUIREA UNEI FAPTE ILICITE, DAR SĂ PRACTICE CÎT MAI MULT SPORT, DORINŢA DE A PRACTICA SPORTUL CREŞTE ŞI MAI MULT ATUNCI CÎND SE VĂD REZULTATELE. LA FEL ŞI COPIII AU NEVOIA PRACTICĂRII SPORTULUI, DAR ÎNTR-O MĂSURĂ MAI MICĂ SUB FORMA UNOR JOCURI SPORTIVE, ALERGĂRI UŞOARE,ETC.

         CONFORM INDICAŢIILOR EXTRASE DIN MEDICINA SPORTIVĂ CEA MAI BUNĂ FORMĂ DE ANTRENARE A CONIŢIEI FIZICE O REPREZINTĂ DEZVOLTAREA CAPACITĂŢII DE ANDURANŢĂ. CEI DIRECŢI INTERESAŢI ÎN ACTIVITATEA PREGĂTIRII FIZICE TREBUIE SĂ DEA DOVADĂ DE DISCERNĂMÎNT ŞI DE PERSEVERENŢĂ, AVANTAJELE DE CARE VA BENEFICIA ÎN ACEST FEL NU VOR FI DECÎT MAI MARI. STUDENŢII MAI PUŢIN DOTAŢI, DIN PUNCT DE VEDERE MOTRIC, VOR PUTEA CONSTATA, DUPĂ UN TIMP OARECARE, UN PROGRES AL CAPACITĂŢILOR FIZICE GENERALE ŞI O AMELIORARE A STĂRII LOR DE SĂNĂTATE.

         DE CALITATEA PREGĂTIRII FIZICE A POLIŢIŞTILOR DEPINDE NIVELUL DE CAPTURARE A INFRACTORILOR ŞI EXECUTAREA CU SUCCES A MISIUNILOR PUSE ÎN FAŢA LOR. PREGĂTIREA MULTILATERALĂ A COLABORATORILOR ORGANELOR AFACERILOR INTERNE SE DATOREAZĂ ÎNTR-O MARE MĂSURĂ PREGĂTIRII FIZICE ŞI DE LUPTĂ.

         ÎN PROCESUL DE PREGĂTIRE FIZICĂ A POLIŢIŞTILOR SÎNT SOLUŢIONATE TREI MARI PROBLEME: FORTIFICAREA SĂNĂTĂŢII, FORMAREA CONFORMAŢIEI CORPORALE ŞI PERFECŢIONAREA CALITĂŢILOR MOTRICE.

     

              SPORTUL ESTE CALEA SPRE LUMINA SĂNĂTĂŢII !!!