ALFABETUL JAPONEZ 

i hateîn japoneză sunt 3 + 1 tipuri de scriere:

kanji: caractere chinezeşti. Fiecare caracter are o anumită însemnătate. Majoritatea se pot pronunţa în cel puţin două feluri. În jur de 2000 de caractere sunt folosite în scrierea curentă.

Hiragana: 46 simboluri. Limba japoneză este constituită pe 46 de silabe. La fel cum în romană totul se poate scrie folosind cele 27 litere din alfabet, în japoneză totul se poate scrie folosind cele 46 hiragana.

Katakana: 46 de simboluri. Simbolurile katakana sunt folosite pentru aceleaşi 46 de silabe ca şi hiragana. Katakana se scrie cu linii drepte, hiragana sunt simboluri rotunjite. Katakana sunt folosite pentru cuvinte împrumutate din limbi străine, hiragana se foloseşte pentru cuvinte originare japoneze.

Romaji: alfabet latin. Romaji este folosit pentru scrierea limbii japoneze folosind alfabetul latin cu scopul de a înlesni învăţarea limbii de către străini.

Pronunţia este unul dintre cele mai simple aspecte ale acestei limbi, cel puţin pentru vorbitorii nativi ai limbii române, deoarece toate sunetele din limba niponă să regăsesc în limba noastră.

Limba japoneză are la bază 5 vocale, care adăugate după o consoană formează o unitate de bază a limbajului. Aceste unităţi poarta numele de mora, cuvânt japonez care se poate traduce prin silabă. Caracteristic acestor unităţi fonetice este faptul că au toate aceeaşi lungime, putându-se afirma că cuvintele sau propoziţiile care au un număr egal de mora pot fi rostite în aproape acelaşi interval de timp.

În limba japoneză intonaţia joacă, deasemenea, un rol foarte important în comunicarea stării de spirit a vorbitorului. De obicei, când se coboară intonaţia se insinuează că este o afirmaţie finală, iar când aceasta se ridică, denotă o întrebare sau o exclamare.

Dialectul standard japonez poate fi reprezentat în aproape 100 astfel de mora distincte. Acestea se pot clasifica în 6 grupe:

vocale simple: a, i, u, e, o (*aceasta este şi ordinea lor în alfabetul japonez);

consoane urmate de vocale: ka, shi, mu, ne, ro etc.;

o semivocală (y sau w) urmată de o vocală: ya, yu, yo, wa;

consoană + semivocală + vocală: kya, byu, pyo etc.;

o singură consoane nazală: n;

prima consoană dintr-un dublet (nu se pronunţă): ex.: kitte.

Cu toate că aproximativ 60% din vocabularul limbii japoneze este împrumutat din limba chineză, acestea sunt asimilate aproape complet şi se reprezintă prin caractere kanji sau hiragana, unele însă, fiind importate relativ recent, sunt încă considerate cuvinte străine şi sunt scrise în katakana. În legătura cu cuvintele împrumutate din limba engleză, în vorbire sunt recunoscute relativ greu, deoarece majoritatea sunetelor au fost adaptate, iar unele înţelesuri schimbate. (exemplu: aisukuriimu = ice-cream; paachii = party).

Mai jos puteţi găsi o listă, cu aşa-numitul alfabet japonez care este de altfel o aberaţie totală şi a circulat pe internet doar cu scopul de a destinde cititorul.

 

A – ka B – tu C – mi D – te E – ku F – lu G – ji H – ri I – ki J – zu K – me

L – ta M – rin N – to O – mo P – no Q – ke R – shi S – ari T – chi U – do

V – ru W – mei X – na Y – fu Z – zi

 

REGULI DE CITIRE A SUNETELOR: 

CHA = cia GE = ghe CHU = ciu SHA = sa CHI = ci SHI = si CHO = cio SHU = su JA = gia SHO = so JI = gi TSU = tu JU = giu WA = ua JO = gio

E = ee GI = ghi Y = I AI, EI, OI = cu accent pe fiecare vocala.

În anumite împrejurari (în special la sfârsitul cuvintelor) u nu se pronunta (desu se pronunta [des]) i dispare în unele cuvinte, de exemplu shi devine adeseori sh’ (deshita se pronunta [des’ta])

Fu se pronunta între fu si hu – suflând printre buzele întredeschise.

R se pronunta între r si l, cu limba atingând cerul gurii chiar în spatele dintilor.

Consoanele duble, kk, pp, ss si tt se pronunta cu pauza între ele.

Consoanele combinate, cum ar fi kyu, hyo se pronunta într-o singura silaba

JAPONEZA – ROMANA

TERMENI GENERALI 

 

PĂRŢI ALE CORPULUI 

1. Karada = corp 2. Hone = os 3. Atama = cap

2. Kami no ke/kami = păr 5. Hitai = frunte 6. Me = ochi

3. Mayu/mayuge = sprânceană (arcadă) 8. Matsuge = geană

4. Mimi = urechi 10. Hana = naş 11. Kuchi = gură 12. Kuchibiru = buză

5. Hoho = obraz 14. Ago = barbie/falcă 15. Ha = dinţi

6. Nodo = gâtlej 17. Kubi = gât 18. Ude = braţ

7. Kata = umăr 20. Waki no shita = subsuoară 21. Hiji = cot

8. Tekubi, kote = încheietura mâinii 23. Te = mina 24. Tekatana = sabia mâinii, muchia palmei 25. Yubi = deget a) tsume unghii

9. b) oyayubi = degetul mare c) hitosashiyubi = degetul arătător

10. d) nakayubi = degetul mijlociu e) kusuri yubi = degetul inelarul

11. f) koyubi = degetul mic 26. Mune = piept 27. Onaka = stomac

12. Naizo = organele interne 29. Konjo = intestine 30. Tanden = centru, centrul energetic localizat în partea de jos a abdomenului

13. Hara = burtă 32. Senaka = spate 33. Koshi = şolduri

14. Kinteki = între picioare 35. Shiri = şezut 36. Ashi = picioare

15. Momo = coapsă, regiunea femurală 38. Hiza = genunchi

16. Ashi = picior, labă piciorului a) ashikubi = gleznă

17. b) ashiyubi = deget (e) de la picior 40. Sumasaki = vârful picioarelor

18. Kakato = călcâi

 

FORME DE POLITEŢE 

1. HAI = da 2. IIE = nu 3. NAN DESU KA? = ce?

2. O-GENKI DESU KA? = ce mai faci?

3. HAI, GENKI DESU KA. = da, bine.

4. IIE, GENKI DE WA ARIMASEN. = nu, nu aşa de bine.

5. II DESU KA? = este în regulă? 8. HAI, II DESU. = da, este în regulă.

6. IIE, II DE WA ARIMASEN. = nu, nu este în regulă.

7. WAKARIMASU KA? = înţelegi?

8. HAI, WAKARIMASU = da, înţeleg.

9. IIE, WAKARIMASEN = nu, nu înţeleg.

10. WAKARIMASHITA KA? = ai înţeles?

11. HAI, WAKARIMASHITA = da, am înţeles.

12. IIE, WAKARIMASEN DESHITA = nu, nu am înţeles.

13. SUWARIMASU KODASAI = aşează-te, te rog

14. SUWARINASAI = aşează-te 18. TACHINASAI = ridică-te

15. ARIGATO = mulţumesc (prezent, mai puţin politicos)

16. ARIGATO GOZAIMASU = mulţumesc (prezent)

17. ARIGATO GOZAIMASHITA = mulţumesc (trecut)

18. DOMO = mulţumesc (prezent, mai puţin politicos)

19. DOMO ARIGATO GOZAIMASU = mulţumesc foarte mult (prezent)

20. DOMO ARIGATO GOZAIMASHITA = mulţumesc foarte mult (trecut)

21. SUMIMASEN = scuzaţi-mă/i-mi pare rău (prezent/viitor)

22. SHITSUREI SHIMASU = scuzaţi-mă (prezent sau viitor)

23. SHITSUREI SHIMASHITA = i-mi pare rău/scuzaţi-mă (trecut)

24. GOMEN NASAI = îmi pare foarte rău 29. DOZO = poftim/dă-i drumul

25. ONEGAI SHIMASU = cer o favoare/sunt pregătit

 

FORME WAZA 

1. KIHON WAZA = tehnică de bază

2. HENKA WAZA = variaţiuni ale tehnicilor de bază

3. KAESHIWAZA = contra tehnici

4. SUTEMIWAZA = tehnici de sacrificiu

5. TOKUI WAZA= tehnica favorite

 

FORME DE SALUT 

1. OHAYO GOZAIMASU = bună dimineaţa

2. . KON’ NICHI WA = bună ziua

3. . KONBAN WA = bună seara

4. . OYASUMI NASAI = noapte bună

5. . SAYONARA = la revedere

 

KOGEKI (ATACURILE) 

1. AIHANMI KATATEDORI (prinderea unei mâini cu o mână – mâna stângă prinde încheietura mâinii stângi) – KOSADORI

2. GYAKUHANMI KATATEDORI (prinderea unei mâini cu o mâna – mâna stângă prinde încheietura mâinii dreptei)

3. RYOTEDORI (prinderea ambelor mâini)

4. KATATE RYOTEDORI (prinderea unei mâini cu ambele mâini) – MOROTEDORI

5. KATADORI (prinderea de umăr)

6. USHIRO RYOTEDORI (prinderea ambelor mâini din spate)

7. USHIRO KATATEDORI KUBISHIME (prinderea unei mâini şi ştrangulare, din spate)

8. MUNEDORI (prinderea de piept, din faţă)

9. USHIRO ERIDORI (prinderea de guler, din spate)

10. USHIRO RYOKATADORI (prinderea ambelor umeri, din spate)

11. USHIRO KAKAEDORI („îmbrăţişarea” din spate)

12. USHIRO KUBISHIME (ştrangularea din spate)

13. YOKO KUBISHIME (ştrangularea dintr-o parte)

14. USHIRO RYOHIJIDORI (prinderea ambelor coate din spate)

15. RYOHIJIDORI (prinderea ambelor coate din faţă)

16. KATA KATATEDORI (prinderea simultană a încheieturii şi umărului mâinii)

17. KATADORI MENUCHI (prinderea umărului urmată de lovitură shomenuchi)

18. KATADORI YOKOMENUCHI (prinderea umărului urmată de lovitură yokomenuchi)

19. SODEDORI (prinderea mânecii)

20. RYOSODEDORI (prinderea ambelor mâneci din faţă)

21. USHIRO RYOSODEDORI (prinderea ambelor mâneci din spate)

22. SHOMENUCHI (lovitură descendenţa, din faţă)

23. YOKOMENUCHI (lovitură laterală, oblică, din faţă)

24. SHOMENTSUKI (lovitură dată cu pumnul din faţă – nivel: ghenda- jos, chudan – mediu, jodan – sus)

25. YOKOTSUKI (croşeu)

26. MAEGERI (lovitură frontală cu piciorul)

27. YOKOGERI (lovitură lateral cu piciorul)

28. MAWASHIGERI (lovitură circulară cu piciorul)

29. YIN WAZA (atac liber)

30. RANDORI (lupta cu mai mulţi adversari)

31. FUTARIDORI (atac al mai multor adversari aşezaţi în linie)

32. SWARI WAZA (ambii parteneri aşezaţi în seiza)

33. HANMI HANTACHI WAZA (nage în seiza şi uke în picioare)

34. TACHI WAZA (ambii parteneri în picioare)

35. TANTODORI (apărare împotriva atacului de cuţit)

36. JODORI (apărare împotriva atacului cu bastonul)

37. KUMIJO (ambii parteneri luptă cu bastoane)

38. TACHIDORI (apărare împotriva atacului cu bokkenul)

39. KUMITACHI (ambii parteneri luptă cu bokken)

 

ATACURI CU ARME 

JO-TORI – atac cu bastonul

BOKKEN-TORI – atac cu sabia de lemn

TANTO-TORI – atac cu cuţitul

 

ARME 

JO – baston BOKKEN – sabie de lemn

TANTO – cuţit

TAMBO – baston scurt

 

TIPURI DE TEHNICI ÎN FUNCŢIE DE POZIŢIA PARTENERILOR 

TACHI WAZA – tehnici de luptă din picioare

SUWARI WAZA – tehnici de luptă din genunchi (ambii parteneri)

HANMI HANTACHI WAZA – cel care se apară este în genunchi, cel care atacă este în picioare

 

ROLURI ÎN DOJO 

NAGE (TORI)- cel care se apară sau execută o tehnică

UKE – cel care atacă, astfel încât nage să poată exersa o tehnică

SEMPAI – practicant senior care se antrenează de mai demult

KOHAI – practicant junior care se antrenează de mai demult

SENSEI – profesor

YUDANSHA – practicanţi având grade dan

MUDANSHA – practicanţi având grade kyu

COMENZI 

HAJIME = începeţi REI = salut YAME = opriţi YASSUME = relaxare

YOI = atenţie

 

TIPURI DE MIŞCĂRI 

IRIMI – mişcare de înaintare (POZITIV)

TENKAN – mişcare de întoarcere/pivotare (NEGATIV)

 

POZIŢII 

SHIZENTAI – poziţia de bază, în picioare

ZA/SEIZA – poziţia de repaus în genunchi

AGURA – poziţia de repaus de jos, având picioarele încrucişate

KAMAE – poziţia de gardă în picioare

MIGI-KAMAE – gardă pe dreapta, cu piciorul drept înainte

HIDARI-KAMAE – gardă pe stânga, cu piciorul stâng înainte

AI-HANMI – uke şi nage au amândoi aceeaşi poziţie de gardă

                           (MIGI-KAMAE/HIDARI-KAMAE)

GYAKU-HANMI – uke şi nage au fiecare altă poziţie de gardă,

                          (MIGI-KAMAE/HIDARI-KAMAE)

 

DIRECŢII 

OMOTE – prin faţa partenerului URA – prin spatele partenerului

SOTO/UCHI – exterior/interior MIGI/HIDARI – dreapta/stânga

JO/CHU/GE – la nivelul capului/mijlocului/picioarelor

MAE – în faţă (înaintare) USHIRO- din/prin spate

 

NUMERE 

ICHI – unu – 1 NI – doi – 2 SAN – trei – 3 SHI (YON) – patru – 4

GO – cinci – 5 ROKU – şase – 6 SHICHI – şapte – 7 HACHI – opt – 8

KU – nouă – 9 JU – zece – 10 JU-ICHI – unsprezece – 11

NI-JU – douăzeci – 20 NIJU-ICHI – douăzeci şi unu – 21

SAN-JU – treizeci – 30 YON-JU – patruzeci – 40 GO-JU – cincizeci – 50 ROKU-JU – şaizeci – 60 SHICHI-JU – şaptezeci – 70

HACHI-JU – optzeci – 80 KU-JU – nouăzeci – 90 HYAKU -o sută -100

 

ATEMI WAZA – TEHNICI DE LOVIRE 

ATEMI – lovitură

JODAN TSUKI – lovitură cu pumnul la nivel superior (arme – împungere/împingere în partea superioară a adversarului)

– JO – superior, partea de sus

– DAN – nivel, zonă

– TSUKU – vb. A împunge, a înţepa, a împinge.

CHUDAN TSUKI – lovitură cu pumnul la nivel median (arme – împungere/împingere în partea mediană a adversarului)

– CHU – mediu, de mijloc

GEDAN TSUKI – lovitură cu pumnul la nivel inferior (arme – împungere/împingere în partea inferioară a adversarului)

GAESHI – KAESU = vb. A da înapoi, a returna, a răspunde la…

– KAESHI/GAESHI = răspuns, trimitere înapoi.

SHOMEN UCHI – lovitură frontală (din faţă), de sus în jos

– SHOMEN – faţadă, frontal.

– UCHI – lovitură

YOKOMEN UCHI – lovitură frontală din lateral (se poate executa în plan orizontal sau de sus în jos)

EMPI UCHI – lovitură cu cotul

MAE GERI – lovitură frontală cu piciorul

– GERI – picior

YOKO GERI – lovitură laterală cu piciorul

USHIRO GERI – lovitură spre înapoi cu piciorul

MAWASHI GERI – lovitură circulară cu piciorul spre înainte

– MAWASHI – circular (în cerc)