Termenul
de arte marţiale se referă la arta războiului, fiind derivat din numele zeului
roman al războiului, Marte..
Artele
marţiale in totalitatea lor au un obiectiv similar: apărarea individului sau a
indivizilor de o amenintare fizică .In completare, toate arte martiale sunt
legate de diverse filosofii ca si Confucianism-ul, Shintoism-ul sau altele, iar unele se bazeaza pe un cod al onoarei. In
general artele martiale sunt considerate a fi o artă dar si o stiinţă in acelasi
timp.
Dezvoltate
in
extremul orient ca si forme de apărare accesibile aproape oricărei
persoane,
artele martiale , au urmat si ele cursul vremurilor şi al evoluţiei. De
la
forma brut de lupta au devenit cu timpul o filosofie de viată si de
pace. Au apărut diferite stiluri de arte marţiale, unele stiluri
dezvoltandu-se
din combinarea altora, altele fiind derivatii de stiluri iar unele fiind
pur si
simplu noi stiluri si noi filosofii. Aproape peste tot in lume exista
forme de
lupta traditionale dezvoltate de vreun popor sau altul, dar niciunul nu a
fost
mai eficient in elaborarea de stiluri si filosofii decat cele din China
si
Japonia. cele
Cele mai
multe forme de arte martiale vin dinspre China si Japonia fiecare stil având
unicităţile sale care il diferentiază de alte stiluri sau forme. Totusi,
desi sunt diferite, toate au un element comun: sistematizarea tehnicilor de
luptă . Metodele de antrenament variază de la un stil la altul si de la o formă la
alta şi pot să includâ lupta simulat cu un adversar sau pot fi seturi de tehnici
numite Kata. Cele din urmă sunt specifice stilurilor martiale asiatice
Peste toate acestea s-au adăugat si credinta impreună cu studiile asupra filosofiei.
Sic
vis pacem parabellum
Cel ce isi doreste pacea, să se pregăteasc pentru razboi
Explicaţia
este simplă si nu inseamnă că doritorii de pace vor fi atacati sau
agresati , inseamnă că cei care se vor pregătii de război vor fi foarte
rar atacaţi dacă nu chiar
deloc.
Este
un
element descurajant pentru un potenţial atacator , faptul că va trebui
să atace o
persoană pregătită si aptă să se apere. Elementul spiritual din cel
pregătit, va constitui elementul defensiv care va actiona la nivel
mental
intre el si agresor.
Atitudinea
celui pregătit va spune mult mai mult despre acesta in fata agresorului decat
ar face-o eventualele cuvinte, căci in final este mai facil evitarea de la
bun inceput a unui eventual conflict decat o rezolvare ulterioară a acestuia.
există două aspecte ale antrenamentului,
cel fizic si cel spiritual.
Antrenamentul
fizic este compus din antrenamente fizice si tehnici specifice. Se pune in
principal accent, la nivelul incepătorilor pe tehnici de cădere si rostogolire,
special pentru protejarea acestora. Tehnicile specifice sunt compuse din
prinderi, proiectări si fixări ale adversarului. Pe măsur ce evolueaz ,
practicantul , invată tehnici avansate de apărare impotriva mai multor
atacatori.
Atracţia
principală
pentru incepători este metoda de autoapărare se realizează printr-o
serie prinderi miscări de neutralizare fixare sau
proiectare a agresorilor. Aceste tehnici nu sunt simple blocaje, ci o
serie de
miscări şi gesturi capabile s deturneze atacul.
Antrenamentul se bazează pe practicarea de tehnici pre gandite, intre doi parteneri,
uke ( cel care initiază atacul) si tori ( cel care il neutralizează ). Este
important pentru ambii parteneri să se adapteze dupa celălalt, căci asa vor
putea stăpanii ambele situatii in care ar putea fi pusi in realitate. Fiind in
esentă o artă martială pur defensiv , nu exist competitii, dar se
organizeaz demonstratii si stagii preg titoare.
Peste
antrenamentele
fizice se adaugă şi o anumit etichetă in cadrul dojo-ului, care
trebuie respectată de toti cei prezenti. Respectarea acestei
etichete in dojo duce la ordonarea şi disciplinarea voinţei si
mentalitătii
individului atat in interiorul dojo-ului cat si in afara acestuia,
ajutandu-l astfel să aplice pricipiile folosofice si spirituale
in viata sa.
Aplicabilitatea
principiilor A nu trebuie limitat doar la interiorul dojo-ului (
sala de antrenament), ea va fi prezent in toate activităţile
unui individ. Aplicarea lor in viata de zi cu zi poate reprezenta echilibrul
care duce la o viata armonioas si implinit .
Desi
nu pare, acum in vremurile moderne, mai mult ca niciodată , avem nevoie să gasim
pacea si armonia din interiorul nostru.
Scopul
antrenamentului nu este de a crea luptĂtori agresivi ci acela de a perfectiona
intelepciunea i auto-controlul.
Scopul
antrenamentului nu este de a crea luptĂtori agresivi ci acela de a perfectiona
intelepciunea Şi auto-controlul